Etică managerială - Condiție esențială

INTRODUCERE

“Etica în afacerile economice” este un subiect tot mai important al zilelor noastre şi prezintă interesul unui număr din ce în ce mai mare de persoane, generând polemici susţinute la diverse niveluri. Numeroasele dispute stârnite în aceste polemici încearcă, atât să găsească o legătură logică, raţională care să unească lumea afacerilor cu considerente de ordin moral, dar şi să vizeze modalitatea implementării acestor considerente morale în viaţa de zi cu zi.

Noţiunea de “etică managerială” este o ramură relativ tânără a eticii aplicate, ea fiind reprezentată de ansamblul regulilor şi practicilor aplicate de manageri în cadrul organizaţiei precum şi modul în care deciziile luate influenţează grupurile sociale sau indivizii.

Preocupările de ordin moral cu privire la afacerile economice au apărut la începutul anilor ’80, pe măsură ce marile companii ale lumii au început să conştientizeze şi să acorde o importanţă deosebită eticii în afaceri. Datorită acestui fapt, în anii ’90 etica în afaceri a devenit o ştiinţă de sine stătătoare iar marile corporaţii deţin deja propriile coduri de etică şi au înfiinţate departamente interne pentru rezolvarea problemelor de ordin moral cu care se confruntă angajaţii şi managerii lor.

Managementul moral este determinat într-o mare parte de cultură organizaţională, bazată pe valori, norme şi reguli etice, de managerii care promovează aceste valori în cadrul organizaţiei; de asemenea, rolul cel mai

important în determinarea comportamentelor etice în cadrul unei organizaţii este deţinut de managerii şi acţionarii acesteia.

Nu de puţine ori, aceştia se găsesc în situaţia de a alege între calea corectă, care presupune luarea unei decizii decente prin respectarea regulilor etice de bază sau calea neetica prin alegerea unei decizii care încalcă regulile morale doar pentru a se afla în avantaj faţă de concurenţă.

Literatura de specialitate încearcă să ofere soluţii cu privire la standardele etice pe care trebuie să le adopte şi să le respecte managerii punând la dispoziţia acestora ghiduri de etică. Astfel, marile corporaţii ale lumii au înţeles necesitatea adoptării unui comportament etic şi responsabil, care să le susţină în efortul lor de promovare a unei culturi corporative bazate pe onestitate şi corectitudine, însă aceasta nu înseamnă că toate afacerile economice dau dovadă de moralitate în mod obligatoriu. Cu cât societatea va impune standarde etice mai ridicate, cu atât mai mult marile corporaţii vor trebui să se adapteze noilor condiţii care se afla într-o continuă schimbare.

Ideea de bază a întregului demers o reprezintă faptul ca etica în afaceri nu este doar un subiect filozofic, lipsit de aplicabilitate practică, ci este o modalitate eficientă de susţinere a intereselor financiare ale companiei pe termen lung.

În prezent, ţinând cont de globalizarea vieţii economice, etica în afaceri prezintă un interes practic pentru oamenii de afaceri, care pot folosi instrumente teoretice enumerate pentru a amplifica componenta morală a organizaţiilor pentru care lucrează şi pentru a spori profiturile companiei contribuind la bunăstarea de ansamblu a societăţii.