Funcția publică în administrația publică

CAPITOLUL 1.

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

1.1. CADRUL LEGAL ŞI PRINCIPIILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

Administraţia publică în unităţile administrativ- teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit (Art. 2 alin 1 din Legea administraţiei locale nr. 215/2001 ).

Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice. Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Potrivit art. 4 alin. 2 din Legea administraţiei publice locale, autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz.

Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege. Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii şi autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ ( Art. 6 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 ).

Autonomia locală a fost definită de legiuitor ca fiind dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.

Literatura de specialitate2 a prezentat şi analizat elementele componente ale administraţiei locale, acestea fiind :

- existenţa unei colectivităţi locale, ceea ce înseamnă că trebuie să existe o comunitate de persoane, de locuitori ai unităţii administrativ- teritoriale respective, care să aibă interese şi nevoi specifice, particulare, în raport cu cele ale întregii colectivităţi naţionale ;

- organele de conducere trebuie să fie locale în sensul că trebuie sî fie alese de colectivitatea locală respectivă, iar nu să fie numite de la centru ;

- organele administraţiei locale trebuie să dispună de o competenţă legală pentru a decide în revolvarea problemelor locale, care să le confere o autonomie faţă de organele centrale ale administraţiei publice ;

- trebuie să existe un control al organelor centrale ale administraţiei publice asupra activităţii organelor locale ale administraţiei publice. Este vorba de controlul de tutelă administrativă pe care Guvernul îl exercită prin prefect şi care vizează numai legalitatea actelor, nu şi oportunitatea acestora, deosebindu- se prin aceasta de controlul ierarhic, între prefect şi organele locale ale administraţiei publice neexistând raporturi de subordonare ierarhică.

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevazute de Legea privind alegerile locale. Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune şi oraşe, în condiţiile legii.

În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi oraşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean este ales în condiţiile Legii privind alegerile locale. Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali şi consilierii judeţeni. În asigurarea liberului exerciţiu al mandatului lor aceştia îndeplinesc o funcţie de autoritate publică, beneficiind de dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.