Managementul recompenselor în instituțiile publice

INTRODUCERE

Am abordat tema „Managementul recompenselor în intituţia publică“ deoarece recompensarea angajaţilor este un domeniu de activitate deosebit de important al managementului resurselor umane, prin recompensare influenţându-se atât comportamentul angajaţilor, cât şi eficienţa organizaţională.

Interesul tot mai mare pentru o politică eficientă în domeniul recompensării resurselor umane izvorăşte din convingerea tot mai evidentă a specialiştilor în domeniul resurselor umane că recompensa este nu numai o consecinţă, ci şi o premisă a unei activităţi economico-sociale eficiente. Prin urmare, o politică eficientă a recompenselor este necesar, în primul rând să se înscrie în politica de ansamblu a organizaţiei şi să răspundă, pe de o parte, cerinţelor generale, obiective ale creşterii eficienţei activităţii desfăşurate, iar pe de altă parte, să asigure accentuarea cointeresării angajaţilor nu numai pentru realizarea de performanţe individuale, ci îndeosebi pentru un aport sporit la performanţa globală a organiyaţiei pe termen lung.

Obiectivul acestei cercetări ştiinţifice este acela de a analiza şi înţelege ce este un management al recompenselor urmând a identifica în lucrarea de faţă sistemul de recompense şi componentele acestuia în general şi în special cel practicat într-o instituţie publică.

Managementul recompenselor reprezintă procesul de elaborare şi implementare a strategiilor, politicilor şi sistemelor de recompense care permite organizaţiilor să-şi îndeplinească obiectivele vis-a-vis de angajaţii săi (asigurarea cu personal, menţinerea şi dezvoltarea personalului, motivarea corespunzătoare a acestora). Recompensele reprezintă totalitatea veniturilor materiale şi nemateriale, prezente şi viitoare, care se cuvin unui angajat, atât pentru munca depusă cât şi pentru calitatea de salariat.

Conform specialiştilor în domeniul resurselor umane, obiectivul fundamental al oricărui sistem de recompense este acela de a motiva angajaţii pentru ca aceştia să adopte comportamentul profesional impus de cerinţele posturilor ocupate şi dorit de managementul organizaţiei.

Astăzi, prin managementul recompenselor se defineşte un domeniu foarte vast, care porneşte de la recrutarea şi selecţia salariaţilor, de la modalităţile de menţinere şi integrare a acestora, de la motivaţia muncii şi are ca finalitate realizarea obiectivelor organizaţiei şi îmbunătăţirea performanţelor acesteia

Specialiştii în domeniul managementului resurselor umane consideră că numai un sistem eficient de recompensare a salariaţilor va putea determina un comportament adecvat al acestora; prin comportament adecvat înţelegându-se tot ce ţine de posibilităţile salariatului, începând cu punctualitatea la serviciu, grija pentru utilaje şi terminând cu obţinerea de produse de calitate şi creşterea productivităţii în orele de lucru.

Recompensarea reprezintă totalitatea veniturilor financiare şi materiale, precum şi a facilităţilor sau avantajelor pe care le primeşte un angajat, în funcţie de activitatea desfăşurată şi de competenţa probată, la care se adaugă şi recompensele non-financiare, constituind recunoaşterea aportului angajatului, elogierea acestuia pentru rezultatele sale bune, sentimentul de realizare, creşterea responsabilităţii şi a statutului personal.

Lucrarea am structurat-o pe şase capitole, ultimul fiind dedicat unei cercetarii ştiinţifice efectuate în cadrul Consiliului Judeţean Prahova prin care am încercat sa fac o analiză asupra managementului recompenselor investigând percepţia resurselor umane din această instituţie în legătură cu sistemele de recompense aplicate.

I. CADRUL CONCEPTUAL AL RECOMPENSELOR ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE

În ultimiii ani, în literatura de specialitate tot mai frecvent este întâlnit conceptul de managementul recompenselor.

Astăzi, prin managementul recompenselor se defineşte un domeniu foarte vast, care porneşte de la recrutarea şi selecţia salariaţilor, de la modalităţile de menţinere şi integrare a acestora, de la motivaţia muncii şi are ca finalitate realizarea obiectivelor organizaţiei şi îmbunătăţirea performanţelor acesteia.

Astfel, prin recompensă nu se înţelege numai salariul formal, înscris în statul de funcţiuni, cât mai ales compensaţiile, stimulentele, facilităţile, avantajele sau privilegiile acordate salariaţilor, în vederea păstrării celor mai valoroşi dintre ei şi a încurajării continue a acestora.

Specialiştii în domeniul managementului resurselor umane consideră că numai un sistem eficient de recompensare a salariaţilor va putea determina un comportament adecvat al acestora; prin comportament adecvat înţelegându-se tot ce ţine de posibilităţile salariatului, începând cu punctualitatea la serviciu, grija pentru utilaje şi terminând cu obţinerea de produse de calitate şi creşterea productivităţii în orele de lucru.

Prin managementul recompenselor se înţelege procesul de elaborare şi implementare a strategiilor, politicilor şi sistemelor de recompense care permite organizaţiilor să-şi îndeplinească obiectivele prin recrutarea şi menţinerea angajaţilor necesari, precum şi prin motivarea corespunzătoare a acestora.

Managementul recompenselor constă, în primul rând, în proiectarea, implementarea şi menţinerea sistemelor de recompense ale angajaţilor care trebuie să fie adaptate performanţelor organizaţiilor şi supuse unor îmbunătăţiri continue

Recompensele reprezintă totalitatea veniturilor materiale şi nemateriale, prezente şi viitoare, care se cuvin unui angajat, atât pentru munca depusă cât şi pentru calitatea de salariat.

Elementele componente ale recompenselor, mărimea şi ponderea lor sunt determinate de rolul, utilitatea şi necesitatea socială a activităţilor/sarcinilor prestate sau a produselor obţinute.