Cuprins
- Introducere.1
- Capitolul 1: Energiile regenerabile.2
- 1.1. Energia eoliană.3
- 1.2. Energia solară.6
- 1.3. Biomasa.11
- 1.4. Energia geotermală.13
- 1.5. Energia apelor.14
- Capitolul 2: Piata energiei in Romanîa.17
- 2.1. Cadru general.17
- 2.2. Caracteristicile ofertei.21
- 2.3. Caracterizarea cererii.26
- 2.4. Tranzacțiile pe piața energiei – cadru instituțional.27
- Capitolul 3: Prezentare afacere în domeniul energiilor regenerabile.33
- 3.1. Prezentarea firmei .33
- 3.2. Organizarea firmei.40
- 3.3. Mixul de marketing.42
- 3.4. Analiza SWOT.46
- Concluzii.52
- BIBLIOGRAFIE
Extras din disertație
Introducere
Este limpede ca status quo-ul nu mai poate fi pastrat mult timp, iar combustibilii fosili dau peste cap clima. Oamenii de stiinta sustin ca emisiile poluante trebuie reduse cu peste 25% pana in 2020 si peste 80% pana in 2050. Insa chiar daca ar trebui sa ne straduim sa ne rupem de dependenta de petrol, nu avem cum sa facem tot posibilul - sunt presiuni financiare, politice si tehnice. Solutiile cele mai bune vor fi cele care propun cele mai mari reduceri la cele mai mici costuri, in cel mai scurt timp.
Masinile alimentate cu hidrogen, fuziunea la rece si alte tehnologii speculative "suna bine", insa pot duce la cheltuirea unor resurse valoroase care ar putea fi folosite pentru idei mai eficient.
"Combustibilii regenerabili" suna bine in teorie, iar lobby-istii din agricultura au convins SUA si statele europene sa puna in aplicare masuri de promovare a culturilor de "petrol alternativ". Pana acum insa, etanolul derivat din porumb in SUA sau biodieselul din ulei de palmier, rapita si soia din Europa s-a dovedit a boala mai grea decat dependenta de petrol.
Cercetatorii au facut eroarea grava de a calcula ca se vor reduce emisiile deoarece plantele absorb carbonul in perioada de crestere, insa nu au luat in considerare faptul ca aceste culturi vor duce la deforestarea unor suprafete care anterior absorbeau si mai mult carbon din atmosfera.
SUA sustine in continuare etanolul din porumb si isi propune sa declanseze operatiunea "biocombustibilii de generatia a doua", cum ar fi etanolul celulozic. In teorie, acestia ar trebui sa fie mai putin destructivi decat etanolul din porumb, care se bazeaza pe tractoare, fertilizatori derivati din petrol si distilerii care emit emisii uriase de carbon. Insa studii recente arata ca orice biocombustibili care necesita teren agricol sunt mai dezastruosi decat benzina in ceea ce priveste incalzirea globala.
Capitolul 1
Energiile regenerabile
Exista o resursa regenerabila curata, ieftina si abundenta - cea mai buna din toate. Nu implica despaduriri, nu e nevoie de ani ca sa o construiesti si nu depinde de vreme - este vorba despre eficienta.
Inseamna mai putina irosire a energiei - sau, mai precis, folosirea unei cantitati de energie pentru a raci la fel de bine o sticla de bere sau pentru a face apa de la dus la fel de fierbinte. Eficienta inseamna sa faci mai mult sau la fel cu mai putin, nu e nevoie de efort sau sacrificii. Dispozitive mai eficiente, fabrici mai eficiente, cladiri si vehicule mai eficiente, inseamna o reducere semnificativa de conbustibili fosili fara ca nimeni sa simta ca face vreun sacrificiu.
Pe termen lung, e greu de imaginat cum, in absenta unor avansuri tehnologice importante, vom putea reduce cu 80% emisiile poluante pana in 2050, pe masura ce populatia globului creste si lumea se dezvolta.
Capitalul privat care in acest moment finanteaza cercetarile in domeniul energiilor regenerbile ar putea produce al un moment dat panouri solare ieftine, un combustibil sisntetic sau baterie super-puternica. Dar exista deja toata tehnologia necesara ca sa incepem sa reducem emisiile prin reducerea consumului. Nu trebuie sa reducem la zero consumul de combustibili fosili pana in 2020 pentru a ne atinge tintele. Pur si simplu trebuie sa consumam mai putin. Daca cineva vine cu o idee buna in 2020, cu atat mai bine.
1.1. Energia eoliană
Vântul reprezintă aerul în mișcare. Fiecare moleculă de aer are energie cinetică deoarece este în mișcare. Energia vântului este energia cinetică combinată din toate moleculele. Vântul este o sursă de energie regenerabilă și gratuită.
Companiile de electricitate captează energia eoliană cu ajutorul turbinelor eoliene. O "fermă eoliană” va conține mai multe turbine identice. Când vântul bate prin palele unei turbine, acestea se rotesc și alimentează un rotor în interiorul unui generator de producere a energiei electrice. Fiecare turbină funcționează independent.
Fluxurile produse într-o turbină se combină cu energia de la celelalte turbine eoliene din parcul eolian înainte de a intra în rețeaua de energie electrică locală sau rețeaua națională.
Fiecare turbină eoliană are patru părți principale. Fundația menține turbina pe loc pe pământ. O turbină eoliană trebuie să aibă o fundație puternică pentru a rezista la vânturi puternice și sprijini înălțimea totală și lungimea palelor. Echipamentele de generare se află în turn, care ridică lamele. Nacela este inima turbinei, în care generatorul, cutia de viteze și rotorul sunt situate. Generatorul din interiorul nacelei este utilizat pentru transformarea energiei eoliene în energie electrică. Cele mai multe turbine eoliene au trei lame care sunt atașate la rotor. Cu cât mai repede bate vântul, cu atât se produce o putere mau mare. Paletele sunt testate riguros pentru a se asigura că acestea vor rezista la condițiile meteorologice cele mai severe posibile în parcul eolian.
Fiecare turbină eoliană are un sistem computerizat intern care monitorizează direcția și viteza vântului. Sistemul automat își propune să funcționeze la un nivel sigur. În cazul în care
viteza vântului depășește un nivel de siguranță sau în cazul în care există orice deteriorare a turbinei, computerul va închide turbina în mod automat, de obicei prin rotirea lamelor în vânt, astfel încât acestea nu afectează turbina.
Deși energia eoliană este o mare opțiune ecologică, pentru a genera energie electrică sunt necesare o mulțime de turbine într-un singur loc, pentru a genera energie pentru o comunitate. Unii oameni cred că au un impact vizual negativ asupra peisajului și sunt zgomotoase.
Bibliografie
1. Băhnăreanu, C., Resursele energetice şi mediul de securitate Ia începutul secolului XXI, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I", Bucureşti, 2006
2. Bârsan, I., Management investiţional, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2003
3. Brândaşu, P.D., Cernuşcă, D., Marketing; Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu; Sibiu, 2001
4. Cătoiu, I. (coord.), Cercetări de marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002
5. Csorba, L., Protectia consumatorilui de energie electrica, Revista de comert, nr.10/2006
6. Dumitraşcu, D., Vîrvorea, D., Managementul afacerilor mici şi mijlocii, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2002
7. Energy for a Changing World - An Energy policy for Europe - the need for action, document promovat de Consiliul European la data de 10 ianuarie 2007.
8. Giurma I. , Drobot Radu, Antohi C., Hidrologie, vol I, I.P. Iaşi, 1987
9. Ionaş, I.G., Mărginean, S., Planul de afaceri de la A la Z, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2001
10. Neguţ, S., Neacşu, M.C., Vlad, L.B., Geopolitica resurselor energetice strategice. Resursele energetice strategice, în revista „Impact strategic" nr l(22)/2007, editată de Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I"
11. Olteanu, Gh., Europa investeşte în energie curată, în revista Intercity nr. 28, anul V, martie 2007
12. Pişota I, Buta I., Hidrologie, Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 1999
13. Popa, V., Noua politică energetică a UE, în revista „Impact strategic" nr l(22)/2007, editată de Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I"
14. Profiroiu, M., suport curs Administraţie publică şi integrare europeană, Management public, ASE
15. Serban, R., Politica energetica europeana, Tribuna Economica, nr. 19/2006
16. Strategia energetică a României în perioada 2007 -2020, Comunicat de presa, 16 mai 2007, Ministerul Economiei și Finanţelor
17. Ţuţurea, M., Management strategic, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2002
18. Văcărelu, M., Politica europeana în domeniul energetic, Revista de Comerţ, nr.7, 2007
19. www.alfabit.ro.
20. www.infoeuropa.ro (Centrul de informare al Comisiei Europene în România);
21. www.sibiu.insse.ro (Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu);
22. Băhnăreanu, C., Resursele energetice şi mediul de securitate Ia începutul secolului XXI, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I", Bucureşti, 2006
23. Bârsan, I., Management investiţional, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2003
24. Brândaşu, P.D., Cernuşcă, D., Marketing; Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu; Sibiu, 2001
25. Cătoiu, I. (coord.), Cercetări de marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002
26. Csorba, L., Protectia consumatorilui de energie electrica, Revista de comert, nr.10/2006
27. Dumitraşcu, D., Vîrvorea, D., Managementul afacerilor mici şi mijlocii, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2002
28. Energy for a Changing World - An Energy policy for Europe - the need for action, document promovat de Consiliul European la data de 10 ianuarie 2007.
29. Giurma I. , Drobot Radu, Antohi C., Hidrologie, vol I, I.P. Iaşi, 1987
30. Ionaş, I.G., Mărginean, S., Planul de afaceri de la A la Z, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2001
31. Neguţ, S., Neacşu, M.C., Vlad, L.B., Geopolitica resurselor energetice strategice. Resursele energetice strategice, în revista „Impact strategic" nr l(22)/2007, editată de Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I"
32. Olteanu, Gh., Europa investeşte în energie curată, în revista Intercity nr. 28, anul V, martie 2007
33. Pişota I, Buta I., Hidrologie, Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 1999
34. Popa, V., Noua politică energetică a UE, în revista „Impact strategic" nr l(22)/2007, editată de Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I"
35. Profiroiu, M., suport curs Administraţie publică şi integrare europeană, Management public, ASE
36. Serban, R., Politica energetica europeana, Tribuna Economica, nr. 19/2006
37. Strategia energetică a României în perioada 2007 -2020, Comunicat de presa, 16 mai 2007, Ministerul Economiei și Finanţelor
38. Ţuţurea, M., Management strategic, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2002
39. Văcărelu, M., Politica europeana în domeniul energetic, Revista de Comerţ, nr.7, 2007
Preview document
Conținut arhivă zip
- Modele de afaceri sustenabile.doc