Motivație și performanță în muncă - Studiu în cadrul organizațiilor școlare

Introducere

Ideea de bază care m-a călăuzit în elaborarea lucrării a fost aceea de a realiza nu numai o analiză teoretică a managementului motivației și performanței în sistemul educațional, ci mai ales de a surprinde rolurile pe care motivația le îndeplinește în activitatea de învățământ și prin care poate contribui la creșterea performanțelor școlare ale elevilor, la succesul școlar.

Motivația în sistemul educațional a fost analizată nu doar corelată cu contextul concret al măsurării și aprecierii randamentului școlar al elevilor, ci și ca activitate care dezvăluie eficiența internă a procesului didactic și a variabilelor acestuia, precum și relațiile dintre sistemul educațional și cel socioeconomic.

Astfel, perspectiva socioeconomică a motivației se justifică prin faptul că educația este o vastă activitate socială, căreia suprasistemul economic îi pune la dispoziție condițiile de funcționare, formulându-i cerințe privitoare la rezultatele pe care trebuie să le obțină. În această perioadă post-revoluționară s-au petrecut numeroase schimbări de ordin social, lucru care a dus și la demoralizare și dezorientare mai ales a tineretului, care nu vrea să-și dăruiască timpul liber studiului.

Abordările în înțelegerea motivației sunt diferite pentru că mulți teoreticieni au dezvoltat propriile opinii și teorii cu privire la motivație. Ei au abordat motivația pornind de la diferite puncte de vedere, de la idei determinate de condițiile sociale și economice de la acea vreme. Nici una dintre abordări nu poate fi considerată cea mai corectă.

Fiecare iși aduce contribuția la înțelegerea comportamentului uman și are limitele ei.

Dintre numeroasele probleme care frământă astăzi școala și pe slujitorii ei remarcăm:

- rămânerea în urmă la învățătură a elevilor,

- prevenirea și combaterea repetenției,

- actele de violență.

Succesul și insuccesul (reușita și nereușita) sunt laturi complementare, polare (una pozitivă, cealaltă negativă) ale unuia și aceluiași fenomen, rezultatul acțiunii și aprecierea sa - evaluarea.

CAPITOLUL 1. CADRUL TEORETIC

1. SCURTĂ RETROSPECTIVĂ ASUPRA TEORIILOR MOTIVAȚIONALE

Din punct de vedere istoric preocupările privind teoretizarea motivației au parcurs un drum similar managementului științific. Motivarea pesonalului are mai multe roluri: managerial, organizațional, individual, economic, social . Primele preocupări au fost semnalate la sfarșitul secolului XIX atât printre practicienii managementului cât și printre psihologi .

T.W.Taylor, fondatorul managementului științific administrativ, formulează o serie de pricipii ale motivației în muncă:

- selecția executanților după capacitatea de a executa corect instrucțiunile. Aplicarea acestui principiu a condus la raționalizarea muncii prin standardizare, prin eliminarea mișcarilor inutile.

- alegerea celor capabili din punct de vedere fizic de performanțe ridicate, principiu utilizat ulterior în selecția, formarea și promovarea profesională;

-salarizarea corespunzătoare care a declanșat propriu-zis preocupările asupra procesului complex al motivației;

Taylor concentrează soluționarea creșterii eficienței în două mari direcții: uniformizarea muncii prin standardizare și folosirea banilor ca stimulent. Potrivit lui, dorința de a avea bani stimulează uniform oamenii și reprezintă aproape singura explicație a muncii .

Treptat însă patronii refuză creșterea sumelor datorate depășirilor de normă și procedează la refacerea lor. Această atitudine produce nemulțumiri în rândul angajaților, stimulând apariția și dezvoltarea mișcarii sindicale.

Printre acestea el a identificat factori relaționali care satisfac o trebuință esențială a omului, ca ființă socială, respectiv trebuința de a fi considerat un membru important, semnificativ, al unui grup. Întrucât motivația presupune pe de o parte nevoi-tensiuni, iar pe de alta, acțiuni-comportamente, din cercetarea de specialitate se pot desprinde două mari categorii de teorii motivaționale:

-centrate pe studiul nevoilor;

-centrate pe studiul comportamentelor.

Schema simplificată a modelului motivațional este :

Co Conduc la

Apar realizări

noi

Generează Conduc la

1.1. TEORII ALE MOTIVAȚIEI BAZATE PE STUDIUL NEVOILOR

a.Teoria ierarhiei nevoilor sau piramida trebuințelor este una dintre cele mai cunoscute teorii elaborate de celebrul psiholog american Abraham Maslow. El elaborează teoria trebuințelor generată de deficit (hrană, sex, protecție), de dezvoltare (competență, recunoaștere socială, independență), și metatrebuințe (adevărul, frumusețea, ordinea, armonia, simplitatea).