Particularitați Manageriale în IMM

INTRODUCERE

În ţara noastră dupa anul 1990, s-a produs o adevărată explozie în domeniul creării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, situaţie care a determinat afirmarea lor puternică în ansamblul economiei naţionale si nu numai, creşterea spectaculoasă la a contribuţiei lor la formarea produsului intern brut, la intensificarea exporturilor şi implicit la creşterea încasărilor în valută şi la crearea de noi locuri de muncă, pentru a nu face referire decât la cele mai relevante unităţi de măsură ale aportului acestor întreprinderi la stabilizarea şi la creşterea economică.

În ciuda dificultăţilor inerente începutului procesului de tranziţie a economiei româneşti la modelul economiei de piaţă şi a unei insuficiente atenţii acordate în prima perioadă a acestui proces problematicii întreprinderilor mici şi mijlocii, s-a înfiripat pornind practic de la zero, un sector distinct al acestei categorii de întreprinderi al cărui cadru instituţional s-a dezvoltat şi consolidat continuu, ocupâns astazi un loc bine definit în configuraţia ansamblului economiei naţionale.

Dovedindu-şi forţa economică redutabilă,care rezultă din numărul lor impresionant şi din ponderile pe care le reprezintă în totalul indicatorilor economici sintetici evidenţiaţi în anuarele statistice naţionale, precum şi din particularităţile lor – mobilitate, dinamism,potenţial inovator – întreprinderile mici şi mijlocii au început să ocupe un rol tot mai important âm preocupările atât ale oamenilor politici şi factorilor de decizie, cât şi a cadrelor universitare şi de cercetare, care analizează tendinţele manifestate în economia mondială şi care încearcă să le descifreze resorturile şi formele concrete de afirmare.

Un rol important în iniţierea şi dezvoltarea unei astfel de afaceri îl are managerul, care prin modul de planificare , prin modul de organizare şi prin deciziile pe care le ia , influnţează în cea mai mare parte bunul mers al activităţilor.

Lucrarea de faţa încercă să surprindă fazele , rolul planificării, organizării şi deciziei manageriale, factori care influenţează reuşita afacerii. Studiul teoretic va fi completat de un studiu practic, încheiat cu o serie de concluzii şi recomandări, desfăşurat la firma S.C. FILDAS SRL Iaşi.

CAPITOLUL I

MICILE AFACERI – CARACTERIZAREA ŞI ROLUL ACESTORA ÎN ECONOMIE

1.1 . Definirea şi sfera de cuprindere a micilor afaceri

1.1.1.1 Definirea micilor afaceri

Nu există o definiţie unanim acceptată a micilor afaceri. Astfel, în aprecierea mărimii micilor afaceri, uneori se iau în considerare criterii cantitative, cum ar fi numărul de salariaţi, volumul vânzărilor.

Alteori se consideră că o mică afacere trebuie să-şi aibă limitat domeniul la piaţa locală. Într-o altă concepţie, afacerile sunt categorisite ca fiind mici, în funcţie de natura firmei, spre exempu farmacii,magazine de bijuterii,haine, etc.

Una dintre cele mai vechi definiţii ale micilor afaceri este aceea dată de Legea micilor afaceri din 1934 în Statele Unite “ o mică afacere este aceea care este deţinută şi condusă în mod independent şi nu este dominată în domeniul ei de activitate”.

Comitetul pentru Dezvoltare Economică, organizaţie ştiinţifică semnificativă,arată că o afacere este mică atunci cănd îndeplineşte cel puţin două din următoarele criterii:

a) Conducerea independentă (managerul este în mod oboşnuit şi proprietarul afacerii);

b) Capitalul este achiziţionat şi proprietatea este deţinută de o persoană sau de un număr redus de persoane;

c) Domeniul de activitate este în principal local. Personalul şi proprietarul sunt în general din aceeaşi localitate. Pieţele trebuie să fie locale.

d) Mărimea relativă în cadrul ramurii – o afacere este mică în comparaţpe cu altele considerate mari. Ea poate fi mică într-un domeniu şi mare în altul. (criterii cantitative de clasificare - volumul vânzărilor totale sau numărul de salariaţi )

Conform Legii nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (actualizata pana la data de 23 mai 2009*), “prin intreprindere se intelege orice forma de organizare a unei activitati economice si autorizata potrivit legilor in vigoare sa faca acte si fapte de comert, in scopul obtinerii de profit, in conditii de concurenta, respectiv: societati comerciale, societati cooperative, persoane fizice care desfasoara activitati economice in mod independent si asociatii familiale autorizate potrivit dispozitiilor legale in vigoare.”

Conform Art. 3 din aceasi lege. Intreprinderile mici si mijlocii sunt definite ca fiind acele intreprinderi care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) au un numar mediu anual de salariati mai mic de 250;

b) realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane euro, echivalent in lei, sau detin active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43 milioane euro, conform ultimei situatii financiare aprobate. Prin active totale se intelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli in avans;

1.1.2 Sfera de cuprindere a micilor afaceri

De regulă micile afaceri se înfiinţează în 5 domenii de activitate, şi anume :

a) Serviciile – Acest gen de afaceri oferă servicii specializate, adesea cu caracter tehnic, clienţilor şi oamenilor de afaceri. Exemple de astfel de afaceri sunt frizeriile, coafurile, repararea aparatelor electrocasnice, spălătoriile , agenţiile de turism. Cele mai obişnuite firme p+restatoare de servicii realizează activităţi asupra bunurilor din proprietatea clienţilor sau asupra persoanei clientului. Multe alte firme prestează servicii de altă calitate precum băncile, societăţile de asigurare, consultanţă managerială.

Peste 70% din firmele prestatoare de servicii folosesc mai puţin de 100 de salariaţi. Cele mai multe multe cer numai investiţii iniţiale mici si depind în mare măsură de modul personal în care sunt realizate.

Serviciile au căpătat o importanţă crescândă în economie. Unul din factorii care au contribuit la acest fenomen l-a constituit cresterea veniturilor şi a puterii de cumpărare, care a permis clienţilor să dispună de mai mulţi bani pentru realizarea de servicii personale şi de afaceri.