E-marketingul Serviciilor de Telefonie Mobilă

INTRODUCERE

Influenţa Internetului ca piaţă în societatea informaţională şi recunoaşterea importanţei valorii bunurilor (activelor, assets) intangibile, în special cunoaşterea, reprezintă caracteristici ale noii economii.

Dacă Societăţii informaţionale i se aplică vectorii societăţii cunoaşterii, chiar în timpul dezvoltării societăţii informaţionale, atunci este posibil să se câştige timp. De aceea, pentru ţara noastră acţiunile pentru societatea cunoaşterii ar trebui să se desfăşoare simultan cu cele privind trecerea de la starea de subdezvoltare informaţională la dezvoltare informaţională. Nu în primul rând societatea informaţională şi apoi societatea cunoaşterii, ci urmărirea ambelor obiective trebuie să fie îmbinată de la bun început. Numai astfel se poate ajunge la o societate informaţională şi a cunoaşterii dezvoltată.

Internetul revoluţionează modul în care ne gândim la ...cum să ne construim relaţii cu furnizorii şi clienţii, cum să creăm valoare pentru ei şi cum să facem şi bani în cadrul acestui proces; altfel spus, revoluţionează marketingul. Unii experţi în strategie prevăd că va veni ziua în care toate activităţile de vânzare şi cumpărare se vor face prin conexiuni electronice între firme şi clienţii lor. Noul model de activitate va schimba fundamental concepţia clienţilor despre comoditate, viteză, preţuri, informaţii despre produs şi servire. Acest nou mod de a gândi al consumatorilor va avea efecte asupra tuturor firmelor, indiferent de domeniul de activitate. Internetul şi activitatea economică în sistem electronic vor avea un impact formidabil asupra viitoarelor strategii ale firmelor. Economia contemporană impune adoptarea unei combinaţii de „veche economie" cu „nouă economie", în materie de teorie şi practică.

Comunicarea eficientă a organizaţiei depinde de modul în care ea rezolvă următoarele probleme: dacă trebuie să comunice sau nu, cât şi cum să cheltuiască pentru comunicare. Răspunsurile la aceste întrebări se obţin în cadrul sistemului de comunicaţii în marketing, pe care şi-l organizează orice firmă importantă, sistem ce include ansamblul comunicărilor cu intermediarii, consumatorii, organisme publice separate, dar şi între ele.

Promovarea, ca expresie a acţiunilor, mijloacelor şi metodelor utilizate în orientarea, informarea, atragerea şi convingerea clienţilor să cumpere produsul în scopul satisfacerii dorinţelor lor, dar şi asigurării rentabilităţii întreprinderii producătoare, este o necesitate pentru înfăptuirea obiectivelor strategice şi tactice ale întreprinderii, pentru înviorarea ciclului de viaţă al produsului, ca şi pentru anihilarea efectelor acţiunilor ce duc la scăderea vânzărilor.

În ultimii 30 de ani începe să ia amploare un nou suport de comunicare: reţeaua interactivă, care facilitează transmiterea şi recepţionarea de către individ a unui mare volum de informaţie. Spre deosebire de mijloacele clasice de informare, care presupun un flux preponderent unidirecţional, această nouă tehnologie propune un flux în două sensuri şi, implicit, creşterea importanţei utilizatorului în procesul comunicării. Procesarea digitală, posibilitatea multiplicării, manipulării şi transferului de informaţie au devenit mai uşor de realizat ca niciodată. Acest mare potenţial de care beneficiază noua tehnologie este apt să determine modificări fundamentale în modul în care comunicăm, muncim, cumpărăm, ne distrăm etc. Deşi maniera şi orizontul de timp în care aceste modificări se vor produce sunt oarecum imprevizibile, este sigur că ele se vor petrece şi vor fi de o foarte mare importanţă.

Marketingul tradiţional era focalizat pe anumite grupuri de potenţiali clienţi, care încercau sa ceeze o imagine pozitivă special destinată unui grup particular- audienţa ţintă. Comunicarea prin intermediul reclamelor a constituit singura modalitate de acţionare în acest sens, marketerii însă neobţinând rezultate imediate din reacţia clienţilor. Spaţiul WWW permite companiilor să reacţioneze într-o manieră particulară la nevoile individuale ale clienţilor. Toţi clienţii pot fi trataţi în modul lor preferat, marketingul 1-1 devenind o tehnică standard în relaţiile cu aceştia.

Firmele trebuie să păstreze majoritatea abilităţilor şi practicilor care s-au dovedit eficace în trecut, dar pe care vor trebuie să le completeze cu tipuri importante de competenţe şi practici noi, dacă speră să crească şi să prospere în noul mediu de afaceri. Iar marketingul trebuie să joace rolul conducător în modelarea noii strategii a firmelor.

O problemă ar fi că Internetul continuă să ofere doar un grad limitat de expunere în faţa publicului consumator şi statistici demografice deformate. Cu toate că se extinde rapid, marketingul online nu ajunge decât la un spaţiu limitat de piaţă. Şi, cu toate că auditoriul Web începe să se apropie de caracteristicile mediei, utilizatorii online continuă să fie, de regulă, oarecum mai înstăriţi şi cu grad superior de instrucţie, comparativ cu populaţia generală.

Această situaţie face Internetul ideal pentru marketingul serviciilor financiare, serviciilor de voiaj, comerţului cu componente şi programe de calculator şi al comerţului cu anumite clase de produse, dar mai puţin eficace pentru vânzarea online a produselor de uz general. Mai mult decât atât, în majoritatea categoriilor de produse, utilizatorii continuă să facă mai mult „studierea vitrinelor" şi culegerea informaţiilor comparative, decât cumpărare efectivă.

În fine, Internetul oferă milioane de situri Web şi un volum aiuritor de mare de informaţii, ceea ce face ca navigarea să devină adesea frustrantă, derutantă şi consumatoare de timp pentru utilizatori. Într-un asemenea mediu haotic şi aglutinat, multe reclame şi situri Web trec neobservate. Chiar când sunt observate, marketerilor nu le va fi deloc uşor să reţină atenţia consumatorilor. S-a constatat că un sit Web trebuie să capteze atenţia surferilor în maximum 8 secunde, altfel îi va pierde în favoarea altui sit - ceea ce le lasă marketerilor un răgaz foarte redus în care să-şi promoveze şi să-şi vândă bunurile.

Capitolul I

Internet şi impactul asupra marketingului modern

Dacă în anii 1970 sintagma predominantă era aceea de Societate informatică, preocuparea principală atunci fiind realizarea unui Sistem informatic naţional, cu idei şi tendinţe care vizau o societate informaţională , treptat conceptul de Societate informaţională a câştigat tot mai mult teren şi a devenit o realitate din momentul exploziei Internetului, principalul vector al acestei societăţi. Acest lucru s-a petrecut în ultimul deceniu al secolului XX. Pentru prima parte a secolul XXI se pune problema Societăţii cunoaşterii.

1.1. Societatea informaţională bazată pe cunoaştere.

Avansul către societatea informaţională, bazată pe cunoaştere (SI - SC) este considerat, pe plan mondial, ca o evoluţie necesară pentru asigurarea dezvoltării durabile în contextul “noii economii”, bazată, în principal, pe produse şi activităţi intelectual-intensive, precum şi pentru realizarea unei civilizaţii socio-umane avansate.

Societatea informaţională bazată pe cunoaştere înseamnă mai mult decât progresul tehnologiei şi aplicaţiilor informaticii şi comunicaţiilor, ea integrând şi dimensiunile socială (cu impact asupra îngrijirii sănătăţii, solidarităţii şi protecţiei sociale, muncii şi pieţei muncii, educaţiei şi formării continue etc.), ambientală (cu impact asupra utilizării resurselor şi protecţiei mediului), culturală (cu impact asupra conservării şi dezvoltării patrimoniului cultural naţional şi internaţional, promovării pluralismului cultural, necesităţii protecţiei minorilor, dezvoltării industriei multimedia şi producţiei de conţinut informaţional) şi economică (cu dezvoltarea unor noi paradigme ale economiei digitale şi ale noii economii bazate pe cunoaştere, inovare, cultura antreprenorială şi managerială, educaţie a cetăţeanului şi a consumatorului).

Societatea cunoaşterii reprezintă mai mult decât societatea informaţională şi decât societatea informatică, înglobându-le de fapt pe acestea.

Din momentul în care intervine Internetul cu marile avantaje pe care acesta le aduce (e-mail, comerţ electronic şi tranzacţii electronice, piaţa Internet, distribuţia de ‘conţinut’) prin cuprinderea în sfera informaţiei electronice a unui număr cât mai mare de cetăţeni se trece la societatea informaţională.

Cunoaşterea este informaţie cu înţeles şi informaţie care acţionează. De aceea societatea cunoaşterii nu este posibilă decât grefată pe societatea informaţională şi nu poate fi separată de aceasta. În acelaşi timp, ea este mai mult decât societatea informaţională prin rolul major care revine informaţiei–cunoaştere în societate.

Cel mai bun înţeles al Societăţii cunoaşterii este probabil acela de Societate informaţională şi a cunoaşterii .

Denumirea de Societate a cunoaşterii (knowledge-society) este utilizată astăzi în întreaga lume. Această denumire este o prescurtare a termenului Societate bazată pe cunoaştere (knowledge-based society).

Un termen tot mai utilizat în ultimul timp este acela de noua economie.

Se ştie că în societatea informaţională se dezvoltă economia internet.