Marketing

Introducere

În contextul în care piaţa produselor alimentare din România s-a diversificat foarte mult după 1989 şi mai ales în ultimii ani, industria marketingului, în toate dimensiunile sale, trebuie să ţină pasul cu schimbările, prin strategii şi politici productive; este mai mult decât evident faptul că felul în care imaginea este construită şi promovată este mai important decat produsul în sine.

În abordarea acestei teme am fost ”provocată” de exact opusul ideii de mai sus care se materializează în marketingul alimentaţiei tradiţionale românesti, publicitatea tv în speţă, unde linia inspiraţiei este mereu dreaptă de ceva vreme. Campaniile publicitare pentru majoritatea produselor alimentare fac referire la tradiţie şi surprind neapărat cadre din spaţiul rural.

Pornind de la această idee, obiectivele principale ale lucrării au fost identificarea nevoilor consumatorilor cărora le răspund aceste abordări de promovare şi măsura în care elementele spoturilor, ca şi produsele care trec drept tradiţionale sunt autentice.

Primul capitol urmăreşte familiarizarea cu termenii şi conceptele principale din marketing, utili în înţelegerea spoturilor publicitare; astfel, analiza va fi obiectivă, expunând şi perspectiva marketerilor. Prin definiţie, marketingul se ocupă de toate tehnicile persuasive posibile care pot fi aplicate clientului în scopul de a vinde. Aşadar, este importantă identificarea nevoilor, a aşteptărilor, în funcţie de care se formulează oferta care trebuie să se plieze cât mai mult pe cerere, teoretic. Practic, am ajuns la concluzia că măiestria publicităţii se vede atunci când reuşeşte să convingă subliminal un consumator să îşi plieze cerinţele pe un produs/ serviciu;de fapt nu unul, ci cât mai mulţi.

Al doilea capitol se concentrează în prima parte pe definirea produsului tradiţional. Ca şi în cazul altor termeni, definiţia nu poate fi unanim acceptată şi prezintă în contextul de faţă două accepţiuni- cel al marketerilor şi cel al etnologilor. Al doilea subcapitol informează asupra cadrelor legale ale alimentaţiei tradiţionale româneşti în contextual integrării României in U.E.

După o privire de ansamblu asupra spoturilor tv pentru produsele alimentare tradiţionale, este necesar de stabilit care este proporţia marketizarii şi care a invenţiei în prezentarea tradiţiilor. Aceasta este dilema pe care este structurat capitolul al treilea. După un periplu prin perioada mirajului occidental de după revoluţie, ne-am întors cu nostalgie la tărâmurile, produsele şi tradiţiile noastre; la fel de important era de vazut cum s-a materializat acest fapt în marketingul alimentaţiei, subcapitol intitulat sugestiv “Tradiţia la produs”.

În ceea ce priveşte motivul pentru care aceste spoturi “prind” la public, deci tradiţia chiar” produce”, am găsit răspunsurile la Vintilă Mihăilescu care atrăgea atenţia asupra unei tendinţe de re-localizare, re-plasare în timp, în tradiţie, pe care societatea post- modernă o manifestă.

Cât depre studiul de caz, ultimul capitol, am ales cateva spoturi din campaniile de promovare “ Gusturi de demult” şi “ Prilej de răgaz” pentru că, alături de reclamele pentru Pate Ardealul şi Pate Sibiu( dar care sunt mai vechi şi tot ce era de spus despre ele s-a spus deja) , accentuează cel mai mult maternitatea tradiţiei în scopul persuasiunii.

Analiza de faţă vizează doar situaţia românească a produselor tradiţionale, însă acolo unde exemplele cazurilor altor ţări au venit în sprijinul afirmaţiilor, acestea au fost menţionate.

1. Noţiuni introductive despre marketing

1.1 Marketingul in teorie

∙Definitii

Dincolo de definiţii elaborate şi rezultate cuantificabile, pentru întâia privire a ochiului inocent ( amator al teoriei, dar specialist al concretului practic) asupra marketingului, este important de stiut că acest domeniu se ocupă de toate tehnicile persuasive posibile, în parte, sau în combinaţii de două, luate câte trei, aplicabile clientului( pionul imposibil de standardizat), în scopul imuabil de a vinde.

Dar poate că fraza prea abruptă necesită unele specificaţii. Invocarea ochiului inocent, a limbajului artistic nu a fost intâmplătoare, căci, în viziunea unora, marketingul este însuşi “arta şi ştiinţa de a vinde” . Un termen încă nou pentru România, care unora nu le spune mare lucru, marketingul influenţează viaţa tuturor, indiferent de mediu, rural sau urban, de vârstă, sau de sex; nivelul de educaţie, formaţia culturală sunt dintre puţinele elemente care filtrează în mod diferit mesajele marketingului.

De la panourile uriaşe de pe clădiri, până la pliantele publicitare decupate atent, de la mesajele directe până la cele subliminale, de la materialele promoţionale din magazine şi până la ofertele telefonice de vânzări, toate sunt tentaculele ubicue ale acestui domeniu al comercializării, cum s-ar zice în româneşte.