Turbomotoare Pentru Vehicule Grele de Transport

Primele realizări în domenul turbomotoarelor cu gaze pentru transport au fost făcute în domeniul aviației. anii 1939-1940, în Germania de P. Ohein în 1934 si în Anglia de F.Whitle în 1936. Acestea constituit principalul impuls care a determinat realizarea de turbomotoare de tracţiune si în celelalte domenii: feroviar, naval si auto.cȃnd au fost cu gaze cu ardere la presiune constanta

Primele turbomotoare de aviaţie operaţionale au fost turboreactoarele, utilizate de către germani şi englezi spre sfârşitul celui de-al doilea război mondial (1944 – 1945). Trebuie să menţionăm ca, în paralel, firmele BMW şi JUNKERS-JUMO au început programe de dezvoltare pentru turbopropulsoare. După 1945, odată cu realizarea primelor turbopropulsoare, s-au făcut şi primele încercări de utilizare a recuperatoarelor pe acestea. În acest sens, cea mai cunoscută realizare a vremii este turbopropulsorul BRISTOL THESEUS, care era deja realizat în anul 1945. Motorul dezvolta la sol o putere de 2350 CP pentru o greutate proprie de 1045 Kg (ceea ce reprezenta o greutate specifică de 0,45 Kg / CP – comparabilă cu cele mai bune motoare cu piston). La altitudinea de 12000 m, motorul dezvolta o putere de 810 CP, însă consumul specific era de 0,210 Kg / CP.

În paralel, se desfăşurau programe pentru realizarea de turbomotoare destinate transportului terestru (feroviar) si naval. În acest sens poate fi citat motorul de locomotivă Brown - Bowery de 2500 CP, apărut în anul 1941. În perioada 1949 - 1972 au fost puse în circulaţie peste 100 de trenuri tractate de locomotive cu turbine cu gaze, în Franţa, Anglia, U.S.A. și Cehoslovacia (un singur exemplar experimental). Dintre locomotivele realizate merita a fi menţionate în primul rând locomotiva franceza utilizata la tractarea trenului TGV 101 care atins în anul 1987 viteza de 318 km/h (record mondial la acea data) si locomotiva americana a companiei UNION PACIFIC cu o putere de 8500 CP, care era capabila sa tracteze cu viteza de 11 km/h un tren format din 735 de vagoane în lungime de 16 km.

De asemenea, în domeniul propulsiei navale, apare grupul THOMSON - HOUSTON de 1200 CP, care urma sa lucreze în paralel cu trei motoare Diesel de 900 KW, pentru propulsia tancului petrolier “AURIS “ (Anglo Saxon Petroleum Co. Ltd.). Proiectarea acestui turbomotor începe în 1936, motorul fiind de asemenea dotat cu recuperator. Ulterior, pe tancurile petroliere din clasa AURIS, s-a renunţat la motoarele cu piston, propulsia urnind a fi asigurata numai de către motoare cu turbina.

Primele aplicaţii vizau marina militară, în special navele rapide cu tonaj redus, cu durată scurtă de acţiune si autonomie limitată. În cazul navelor militare de croazieră de tonaj mediu, turbomotoarele cu gaze au fost folosite la început în paralel cu motoarele Diesel (motoare de croazieră) în calitate de motoare “booster” (de supraputere) pentru situaţiile speciale de exploatare. În paralel cu turbomotoarele navale militare, s-au dezvoltat si turbomotoare pentru nave comerciale.

Din 1949, turbomotoarele cu gaze s-au impus ca motor de baza pentru navele militare de tonaj mic si mijlociu (100 – 15000 tone deplasament). Ca exemplu pot fi citate următoarele nave :

- Fregatele de tip TARANTUL ( URSS ), deplasament 660 t, sistem de propulsie numai cu turbine (2×12000 + 2×32000 = 88000 CP) si care se afla si în dotarea marinei noastre.

- Vedeta torpiloare SPICA (Suedia), deplasament 190 t, sistem de propulsie format din trei TMG BRISTOL SYDLEY MARIN (3×4300 = 13200 CP).

- Fregata purtătoare de rachete BEZUKOREZNII (URSS), deplasament 3100 t, propulsată numai cu TMG (2×55000 + 2×14000 = 138000 CP).

- Fregata HMS BRAVE (Anglia), dotată cu motoare Diesel si doua TMG ROLLS-ROYCE SPEY în varianta navală de circa 30000 CP.

Pe aceste nave, motoarele Diesel si TMG de putere mică sunt folosite ca motoare de croazieră, iar TMG de putere mare – ca motoare „booster“, fiind utilizate numai în condiţii de luptă. Majoritatea TMG utilizate pe navele militare sunt motoare ce derivă din motoarele de aviaţie, care au un circuit gazodinamic simplu, camere de ardere cu flux direct.