Analiza securității și sănătății în muncă în cadrul unităților cu profil electromecanic

Cap.1 Sănătatea şi securitatea în muncă: condiţii mai bune pentru toţi

Bilanţul politicilor puse în aplicare începând din anul 2000 este pozitiv, iar rezultatele sunt vizibile:o reducere semnificativă a incidenţei bolilor profesionale şi a numărului de accidente de muncă la nivelul Uniunii. Totuşi, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie care abordează inegalităţile încă existente între diverse categorii sociale.

Pierderile de venituri cauzate de absenţa de la locul de muncă îi costă pe lucrătorii europeni aproximativ un miliard de euro pe an, iar angajatorii suportă, la rândul lor, cheltuieli importante. Datorită strategiei puse în aplicare în perioada 2002-2006, situaţia în materie de sănătate şi securitate în muncă s-a ameliorat. Incidenţa accidentelor mortale s-a redus cu 17 %, în timp ce numărul accidentelor care cauzează absenţe de mai mult de trei zile de la locul de muncă este în scădere cu 23 %.

Totuşi, aceste aspecte nu au fost îmbunătăţite în mod omogen şi anumite categorii de lucrători sunt expuse în continuare unui grad mai mare de risc în comparaţie cu altele. Astfel, construcţiile, agricultura şi transporturile prezintă un nivel mult mai ridicat de risc. Progresele înregistrate variază în funcţie de ţară, de întreprindere şi de vârsta lucrătorilor. Mai mult, mediul profesional evoluează şi astfel apar noi riscuri, ceea ce face ca anumite patologii să fie din ce în ce mai frecvente, în special cele cauzate de presiunea psihologică.

Confruntată cu această situaţie, Uniunea adoptă o nouă strategie, al cărei obiectiv este de a reduce cu 25% incidenţa bolilor profesionale şi a accidentelor de muncă până în 2012. Acest nou plan constă în ameliorarea şi simplificarea legislaţiei existente şi încurajează totodată măsurile preventive şi acţiunile de informare în atenţia părţilor implicate.

Pentru ca aceste acţiuni să capete o mai mare amploare şi să integreze mai bine aspectele legate de sănătatea şi securitatea în muncă, se vor pune în aplicare, de asemenea, strategii naţionale adaptate la situaţia specifică din fiecare stat membru şi la caracteristicile anumitor sectoare.

O improvizatie utilă.

Cap.2 Reguli generale privind securitatea şi sănătatea în muncă

Obligaţiile angajatorului şi ale angajaţilor privind securitatea şi sănătatea în muncă

Art. 28 În scopul prevenirii accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale, angajatorul are următoarele obligaţii:

• să asigure evaluarea riscurilor de îmbolnăvire profesională la toate locurile de muncă;

• să asigure audierea de securitate şi sănătate în muncă cu ajutorul instituţiilor abilitate;

• să asigure autorizarea funcţionării din punctul de vedere al protecţiei muncii şi să ceară revizuirea autorizaţiei în cazul modificării condiţiilor de muncă autorizate;

• să stabilească măsurile de protecţie corespunzătoare locurilor de muncă şi factorilor de risc evaluaţi;

• să particularizeze normele specifice de securitate a muncii în raport cu activitatea care se desfăşoară;

• să ia în considerare capacitatea angajaţilor de a executa sarcinile de serviciu în raport cu sănătatea şi securitatea în muncă;

• să asigure resurse financiare personalului cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii;

• să ia măsuri pentru exercitarea meseriilor şi profesiilor;

• să angajeze numai persoane care în urma controlului medical şi a verificării aptitudinilor psihoprofesionale corespund locului de muncă.

• să asigure periodic verificarea nivelului de noxe în limitele admise;

• să comunice cercetarea, înregistrarea şi declararea pe baza evidenţei ţinute a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.

• să prezinte documente şi să dea relaţii inspectorilor de muncă în cazul unor controale efectuate de aceştia;

• să asigure dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru şi să nu permită angajaţilor desfăşurarea activităţii fără echipamentele din dotare;

• să asigure materiale igienico-sanitare şi alimentaţie de protecţie.

• să asigure supravegherea medicală corespunzătoare riscurilor pentru sănătate la care angajaţii s-ar supune în timpul activităţii.

• Art. 29 Angajaţii au următoarele obligaţii şi drepturi privind sănătatea şi securitatea în muncă:

• să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana proprie sau alţi angajaţi în timpul desfăşurării activităţii;

• să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de sănătate în muncă;

• să utilizeze corect echipamentele tehnice şi substanţele periculoase;

• să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă situaţiile cu risc de accident de muncă sau îmbolnăvire profesională;

• să utilizeze e.i.p. şi e.i.l. din dotare corespunzătoare scopului pentru care au fost acordate.

• să coopereze cu personalul Biroului de protecţia muncii – p.s.i. pentru a da posibilitatea Rectorului să se asigure că toate condiţiile de muncă sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru sănătatea şi securitatea în muncă;

• să dea relaţii organelor de control în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă.