Studiu asupra unor tehnologii de execuție pentru o piesă din tablă

Introducere

În domeniul prelucrării materialelor, concomitent cu o cât mai bună organizare a muncii, se impune realizarea unor tehnologii și îmbunătățirea celor existente, crearea de noi echipamente și utilaje tehnologice, care să asigure reducerea consumului de materiale și energie, creșterea productivității muncii și obținerea unor produse de calitate ridicată.

Printre tehnologiile moderne care pot și trebuie să răspundă acestor cerințe sunt și cele de prelucrare prin deformare plastică la rece a metalelor. Aceste tehnologii prezintă o deosebită importanță deoarece permit realizarea unei game foarte largi de produse cu caracteristici constructive superioare în condițiile unui consum redus de materiale și fac posibilă introducerea mecanizării și automatizării proceselor de prelucrare.

Tehnologiile de prelucrare prin deformare la rece ocupă un loc distinct între celelalte tehnologii de prelucrare a metalelor atât în ceea ce privește semifabricatele utilizate, procedeele de prelucrare, cât și echipamentele tehnologice și utilajele folosite.

Lucrarea de față abordează aceste aspecte importante din domeniul construcțiilor de mașini și aparate și tratează probleme principale, începând cu stabilirea corespunzătoare a materialelor pentru prelucrare și modul de determinare cât mai precisă a formei și dimensiunilor semifabricatelor; posibilitățile de creștere a eficienței utilizării materialului la prelucrarea prin deformare plastică la rece. În prezentarea problemelor tehnologice se pornește de la clasificarea și caracterizarea procedeelor de prelucrare, tehnologicitatea construcției pieselor și principii de îmbunătățire a acesteia și se continuă cu tratarea aspectelor specifice fiecărei grupe de prelucrări prin deformare plastică la rece. Sunt date recomandări în vederea îmbunătățirii tehnologiilor de prelucrare și se insistă asupra acelora care sunt menite să contribuie la îmbunătățirea calității produselor și creșterii preciziei de prelucrare. În felul acesta sunt date elementele de bază specifice proiectării tehnologiilor de prelucrare prin ștanțare și matrițare la rece.

O atenție deosebită este acordată proiectării ștanțelor și matrițelor, dându-se principiile generale ale proiectării elementelor componente, proiectarea elementelor active din carburi metalice, calcule de verificare ale principalelor elemente și modul de asamblare al acestora pentru realizarea echipamentelor tehnologice în soluții constructive care să asigure precizie ridicată și productivitate mare a prelucrării. Un capitol separat este destinat aspectelor tehnico-economice ale prelucrării prin deformare plastică la rece, indicându-se modul de alegere a variantei optime.

Contextul tehnico-economic actual impune conceperea, realizarea si lansarea pe piata, în timp cât mai scurt, a unor produse cu o bună calitate și precizie, la un preț de cost minim și, nu în ultimul rând, cu asigurarea cerințelor de protecție a mediului și de utilizare cât mai judicioasă a resurselor materiale și energiei, probleme ce au devenit din ce în ce mai acute în ultimii ani.

Competitivitatea industrială reclamă asigurarea unor valori cât mai apropiate de optim pentru parametrii de ieșire ai unui proces de prelucrare considerat, care, din punct de vedere tehnologic, înseamnă:

- timp minim de lansare în fabricație;

- productivitate crescută;

- precizie ridicată, dimensională și de formă;

- calitate bună a suprafețelor obținute;

- nivel redus de zgomot și vibrații;

- consum redus de manoperă;

- consum redus de scule;

- consum redus de materiale;

- consum redus de energie;

- nivel redus de poluare a mediului;

- condiții optime de muncă pentru operatori;

- etc.

În asemenea condiții, sarcina inginerului specialist în TAF este de a căuta soluții de introducere a progresului tehnic în vederea asigurării progresului economic, pentru o dezvoltare durabilă.

Progresul economic exprimă tendința evolutivă de îmbunătățire a performanțelor globale ale funcționării economiei, reflectate asupra calității vieții și a nivelului de civilizație.

Prin urmare, progresul economic are în vedere schimbarea calitativă a conținutului factorilor de producție și a relațiilor din viața economică pentru a se adapta la cerințele progresului social.

Progresul economic este posibil numai prin progres tehnic și prin promovarea programelor strategice.

Progresul tehnic vizează rezultatele procesului creației tehnice, activitatea creatoare de inovare, incluzând cercetarea științifică, elaborarea tehnologiilor, crearea produselor noi.

Din punctul de vedere al ingineriei industriale, este acceptat pe scară largă faptul că urmărirea obiectivului crucial al dezvoltării durabile trebuie să plece de la asigurarea unei producții durabile.