Aspecte Stiintifico-metodice in Predarea Citirii si Scrierii in Clasa I

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta disertatie trateaza Aspecte Stiintifico-metodice in Predarea Citirii si Scrierii in Clasa I.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 72 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Pedagogie

Cuprins

ARGUMENT
CAPITOLUL 1
CITITUL ŞI SCRISUL INSTRUMENTE DE BAZĂ ALE ACTIVITĂŢII INTELECTUALE
Importanta invăţării citit –scrisului in clasa I
Citirea si scrierea.Rolul lor in procesul învăţării
CAPITOLUL 2
FUNDAMENTE ŞTIINŢIFICE ALE PREDĂRII, CITIRII ŞI SCRIERII
2.1 Particularităţi fonetice ale limbii române
2.2 Particularităţi psihologice ale începătorilor în învăţarea cititului şi a scrisului
CAPITOLUL 3
COORDONATELE METODOLOGICE ALE ÎNVĂŢĂRII CITITULUI ŞI SCRISULUI
3.1 Pregatirea elevilor pentru învăţarea cititului şi scrisului în perioada preabecedară
3.2 Învăţarea cititului în perioada abecedară
3.2.1. Învăţarea cititului – rod al efortului propriu al elevilor
3.2.2. Exerciţii de analiză şi sinteză fonetică, mijloace de autocontrol
3.2.3. Exprimarea articulată, instrument principal de autocontrol
3.2.4. Formarea câmpului de citire
3.3 Învăţarea scrisului in clasa I
3.3.1. Pregatirea elevilor pentru învăţarea scrisului
3.3.2. Etapele învăţării scrierii
3.4 Învăţarea citit – scrisului prin jocuri
CAPITOLUL 4
TIPURI DE EXERCIŢII CARE ASIGURĂ CORELAŢIA DINTRE CITIRE SI SCRIERE
4.1 Rolul exerciţiului în învăţarea cititului şi scrisului
4.2 Tipuri de exerciţii de scriere corectă
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Tipuri de exerciţii şi jocuri didactice folosite la clasă
Proiecte didactice
Fişe de lucru

Extras din document

ARGUMENT

Procesul formǎrii deprinderilor de citire şi scriere este deosebit de complex, deoarece înseşi aceste deprinderi sunt foarte complexe. Bazele formǎrii lor se pun in clasa I, dar mai indelungat continuând în clasele urmatoare, pânǎ când cititul şi scrisul devin mijloace de autoinstruire.

Fiind cunoscutǎ valoarea cu totul deosebită a acestor deprinderi, se poate spune cǎ temelia întregii munci de învǎţare se pune in clasa I. De optimizarea startului pe care-l iau elevii în clasa I, depinde succesul lor în efortul pe care-l fac pentru acumularea valorilor culturii materiale şi spirituale ale omenirii, pentru formarea personalitaţii lor.

Cititul şi scrisul are o importanţa deosebită pentru activitatea de invăţare la toate disciplinele şcolare. De felul în care elevii şi-au însuşit în clasa I, capacitatea de a citi, depind randamentul şcolar şi prevenirea ramânenerii în urmǎ la învǎţǎtura. De altfel, este un fapt de necontestat că, cel puţin în primele clase aâle şcolii “cititorii” buni sunt,îin cele mai multe cazuri, sunt buni şi la celelalte obiecte de învǎţǎmânt.

Pot spune că întreaga evolutie a elevilor, atât in scoala, cât şi , apoi în viaţă, depin de măsura în care ei şi-ai însuşit deprinderea de a citi şi de a scrie.

Eu mi-am ales aceastǎ tema tocmai de aceea pentru cǎ am considerat-o foarte importantă. Lucrând în acest domeniu

şi predând chiar la clasa I am considerat cǎ activitatea de citire şi scriere are o importanţa deosebitǎ, deoarece nu poţi desfǎşura nicio alta activitatea la nicio desciplină şcolara fărǎ însuşirea cititului şi scrisului.

De asemenea pe langǎ formarea deprinderilor de citire şi scriere corectǎ şi conştienţǎ, prin lecţiile de citit-scris am urmarit activizarea şi îmbogǎţirea vocabularului copiilor, îmbunǎtǎţirea exprimǎrii lor atât din punct de vedere al pronunţiei corecte al fiecărui sunet, dar şi sub aspect gramatical, îmbogǎţirea percepţiei, dezvoltarea memoriei, atenţiei, a operaţiilor intelectuale (analizǎ, sintezǎ, comparaţie, generalizare), dezvoltarea posibilitaţilor de creaţie ale copiilor şi a interesului pentru invǎţǎturǎ, formarea unei atitudini constiente şi perseverente faţǎ de aceastǎ activitate.

Lucrarea pe care am eleborat-o cuprinde patru capitole strans legate între ele deoarece vizeaza chiar corelaţia dintre citire şi scriere. În primul capitol am insistat asupra cititului şi scrisului ca fiind instrumente de bază ale activitǎţii intelectuale, deoarece acestea stǎ la temelia tuturor activitaţilor intelectuale. În capitolul al doilea am prezentat fundamente ştiinţifice ale predǎrii citirii şi scrierii, referindu-mǎ la particularitaţi fonetice ale limbii române şi particularitaţi psihologice ale începatorilor în învǎţarea cititului şi scrisului.

M-am referit numai la câteva particularităţi, ele putând fi mult mai amplu dezbǎtute.

Capitolul al treilea este cel mai important şi mai dezvoltat, referindu-se la coordonatele metodologice ale invǎţǎrii cititului şi scrisului. Acest capitol este impărţit in mai multe subcapitole, având o strânsǎ legaturǎ între ele. Primul subcapitol se referǎ la caracterulştiinţific al metodei folosite în familiarizarea elevilor cu cititul şi scrisul. Al doilea subcapitol se referǎ la pregătirea elevilor pentru învǎţarea cititului şi scrisului .

În continuare urmatoarele subcapitole se referǎ la învǎţarea cititului şi scrisului cu toate etapele sale.

Capitolul al patrulea se referǎ la tipuri de exerciţii care asigurǎ corelaţia dintre citire şi scriere. Primul subcapitol vizeazǎ rolul exerciţiului şi specificul lui în învǎţarea cititului în clasa I. Cel de-al doilea subcapitol se referǎ la tipurile de exerciţii de scriere corectǎ şi anume la copierea, transcrierea, dictarea şi autodictarea.

Pentru eleborarea lucrǎrii am studiat diferite materiale care vizeazǎ legatura dintre citire si scriere. Participând deseori la intâlnirile cu cadrele didactice (comisii metodice, cercuri pedagogice, consfǎtuiri cu inspectori de specialitate) şi discutând despre aceastǎ temǎ, am remarcat că este foarte importantă şi tocmai de aceea mi-am ales-o.

CAPITOLUL 1

CITITUL ŞI SCRISUL, INSTRUMENTE DE BAZĂ

ALE ACTIVITAŢII INTELECTUALE

1.1. IMPORTANŢA INVĂŢĂRII CITIT-SCRISULUI ÎN CLASA I

Limba românǎ în şcoala noastra are o importanţa deosebită pentru cǎ aceastǎ limbă stǎ la baza formǎrii intelectuale şi morale ale elevilor şi constituie principalul instrument de pregǎtire a lor în vederea însuşirii celorlalte obiecte de învǎţǎmânt. A-i invǎţa pe elevi limba românǎ înseamnǎ a-i ajuta sǎ comunice, prin practicarea limbajului oral, a celui scris, citirea, scrierea, exprimarea scrisǎ, studiul structurilor lingvistice şi utilizarea expresivǎ a limbii.

Ciclul primar ca parte integrantǎ a sistemului de invǎţǎmânt are o contribuţie specificǎ la dezvoltarea multilateralǎ a elevilor, la înarmarea lor cu unele instrumente fundamentale ale muncii intelectuale, care sǎ le permitǎ sǎ facǎ faţǎ cu succes activitaţii şcolare viitoare. O primǎ sarcinǎ a acestui ciclu este aceea de a-i familiariza pe elevi cu cele mai eficiente tehnici sau instrumente ale activitǎţii intelectuale. “A-l învăţa pe micul şcolar sǎ citeascǎ şi sǎ scrie înseamnǎ a-l învǎţa cum sǎ înveţe, folosindu-se de aceste instrumente de cunoaştere”¹ .

A instrui elevii cum să studieze înseamnă a-i înarma cu tehnici pe care să le poată folosi în mod independent în vederea acumulării unor noi cunoştinţe, a formării lor multilaterale.

Activitatea învăţării cititului se realizează în strânsă legatur cu activitatea învăţării scrisului. Faţa de citit însă scrisul este o activitatea mai complexă, mai dificilă pentru micii şcolari, deoarece include, pe langă elemente caracteristice cititului, un efort fizic, de reproducere a semnelor grafice ale limbii vorbite.

Valoarea instrumentală a deprinderilor de citire şi scriere trebuie privită şi prin prisma posibilităţilor lor de transfer asupra altor deprinderi, cu care se interferează.

Însuşirea cititului şi scrisului contribuie la activizarea operaţiilor intelectuale, dezvoltă capacitatea de gândire, spiritul critic.

Fisiere in arhiva (1):

  • Aspecte Stiintifico-metodice in Predarea Citirii si Scrierii in Clasa I.doc

Bibliografie

Academia Romana, Institutul de lingvistica “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, (2005), DOOM, ed. a II-a, Univers Enciclopedic, Bucuresti
Berce, Ion – Metodica predarii limbii romane, Bucuresti E.D.P. 1970
Cerghit, Ioan – Metode de invatamant, Bucuresti, E.D.P., 1980
Dotreus, Robert – A educa si a instrui, Bucuresti, E.D.P., 1970
Filipescu, Puiu – Ora de limba romana, Iasi, Editura Moldova, 1944
Georgescu, Bostina – Indrumator pentru folosirea abecedarului, Bucuresti, E.D.P., 1976
Graur, Alexandru – Mic tratat de ortografie, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1972
Golu, Pantelimon – Psihologia copilului, E.D.P., Bucuresti, 1993
Joita, Elena – Didactica aplicata, Craiova, Editura Gheorghe Alexandru, 1994
Mihaiescu, Mirela – Activitati transdisciplinare, Editura Radical, 2003
Neacsu, Ioan – Instruire si invatare, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1990
Penes, Marcela – Indrumator pentru folosirea abecedarului, Bucuresti, Editura Aramis, 1995
Serdean, Ion – Didactica limbii romane in scoala primara, Bucuresti, Editura Teora, 2000
Serdean, Ion – Metodica predarii limbii romane, Bucuresti, E.D.P., 1993
Verza, Emil – Conduita verbala a scolarilor mici, Bucuresti, E.D.P. 1973
*Curriculum National. Programe scolare pentru invatamantul primar.
Consiliul National pentru Curriculum – Ministerul Educatiei Nationale, Bucuresti, 2000
*Ghid metodologic pentru aplicarea programei de limba si literature romana in invatamantul primar. Consiliul National pentru Curriculum, Bucuresti, Editura Aramis, 2002
*Evaluarea in imvatamantul primar, Bucuresti, Editura Humanitas Educational, 1998

Alte informatii

FACULTATEA DE ŞTIINTE ALE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA : PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR