Algoritmul Represiv al Condiționării Comportamentului Criminogen al Delincventului Recidivist

În prezenta lucrare încercam sa evidentiem noi alternative la procesul de reeducare al delincventilor si mai cu seama al celor recidivisti, alternative ce ar putea avea un impact pozitiv atât în aria socio-economica cât si în sfera personalitatii deformate a infractorului.

În demersul nostru nu încercam sa criticam actualul sistem socio-juridic, însa dorim sa semnalam existenta unei alternative la tendinta de reeducare a delincvetilor recidivisti uzând de doua pulsiuni elementare (frica si agresivitatea) într-un sistem-mediu de constrângere, asemanator cu cel de ”origine” însa unde sa primeze presiunea unei reeducari mult mai complexe si mai eficiente decât cele obisnuite. Nu putem sa nu remarcam un fapt evident ce se deruleaza sub ochii tuturora, cu privire la efortul de reeducare a delincventilor recidivisti si anume ca acestia desi beneficiazâ pe perioada detentiei de masuri, metode, programe de reabilitare la normele socio-morale unanim recunoscute; dupa savârsirea detentiei odata cu reinsertia în grupul de apartenenta, redobândesc vechile deprinderi si din nefericire mult mai perfide, mai bine elaborate. Mai cu seama ca actualele facilitati de reeducare si-au pierdut esentiala caracteristica si anume creerea si propagarea fricii .

Mai concret spus vrem sa subliniem ca efortul depus în institutiile de detentie pentru corijarea tendintelor indezirabile social, se anuleaza odata cu întoarcere acestora înapoi în „matca” de formare. O schimbare de amploare la nivel sub-social nu ar fi posibila datorita costurilor enorme si mai cu seama ca nici statele cu potenta economica nu-si pot acorda acest privilegiu, atunci nu ramâne decât a se încerca modalitati de conditionare - reabilitare a caracterelor cu apartenenta la acest mediu sub-social si conversia comportamentelor negative în efecte pozitive asupra socialului general.

Din punct de vedere economic actuala situatie nu este deloc favorabila societatii române aflata în tranzitie si înregistrând o continua depreciere a

nivelului de trai. Administrarea unui sistem penitenciar care sa nu mai sperie si dimpotriva sa confere confort detinutului de multe ori peste nivelul celui avut în libertate, implica costuri cosiderabile si chiar putem spune „invita” la recidiva.

Sintetic, în cursul anului 2004, Administratia Nationala a Penitenciarelor a derulat un volum considerabil de activitati specifice, în vederea gestiunii unui efectiv mediu de 40.923 detinuti si 12.416 personal de penitenciare. Cu alte cuvinte, prin personalul sau, Administratia Nationala s-a ocupat de cazarea, hranirea, echiparea, transportul, starea de sanatate, siguranta, asistenta socio-educativa si acordarea drepturilor legale pentru un numar de circa 53.339 persoane, populatie comparabila cu cea a unui municipiu de marime medie.

De remarcat ca, marea majoritate a acestor aspecte legate de gestiunea efectivelor se refera la activitati zilnice, ce nu pot fi neglijate sau amânate, fara a genera disfunctionalitati deosebit de grave la scara întregului sistem.

În cele 35 penitenciare, 6 penitenciare spital si 3 centre de reeducare, subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la 31.12.2004, se aflau 39.031 persoane (37.224 barbati si 1.804 femei) la o capacitate legala de 38.631 locuri. Din punct de vedere al starii de recidiva, 17.710 erau recidivisti.