Mobbing-ul sau Teroarea Psihologică la Locul de Muncă

„Organizaţiile, în funcţionarea lor concretă, se confruntă şi cu fenomene destabilizatoare. Unul din acestea este mobbingul, cunoscut şi sub denumirea de „psihoteroare la locul de muncă“. Fenomenul constă în acele acte negative - în special agresivitate verbală - ale unui coleg sau grup de colegi, îndreptate în mod intenţionat şi repetat asupra unei alte persoane, la locul de muncă. Mobbingul are, uneori, efecte devastatoare nu numai asupra persoanei vizate, ci şi a funcţionării organizaţiei.

Mobbing-ul sau teroarea psihologică la locul de muncă implică o comunicare ostilă şi neetică, îndreptată sistematic în general asupra unui singur individ, care, în consecinţă, este împins într-o situaţie de neajutorare şi în care nu se poate apăra; victima este ţinută în această situaţie luni (poate şi ani) de zile, timp în care atacatorii continuă mobbing-ul (cel puţin o dată pe săptămână şi cel puţin 6 luni consecutive).

Lucrarea de faţa prezintă fenomenul de mobbing şi implicaţiile sale organizaţionale. Acest fenomen există în România de mult timp, dar până acum nu s-a discutat despre el, sau cel puţin nu sub acest nume. Urmează ca în lucrarea de faţă să facem o cercetare aplicând chestionarul pentru 30 de persoane. Deocamdată nu avem nici cifre oficiale şi nici o lege specială privind acest fenomen, însă poate intra sub incidenţa normelor legale privind discriminarea.

În primul capitol sunt prezentate noţiuni de bază despre mobbing, factorii care declanşeză fenomenul de mobbing, evoluția fenomenului de mobbing şi cauzele acestuia, efectele şi carateristicile fenomenului de mobbing, comportamente specifice cât şi o cercetare europeană privind mobbing-ul organizaţional spre a face mai bine înteles acest termen înca nou aparaut.

În cadrul capitolului doi este prezentată evoluţia fenomenului de mobbing. Pentru început se declanşează sub formă de divergenţe, opinii contradictorii. Următoarea fază este cea de instalare treptată a mobbingului, prin repetate acţiuni agresive. Faza a treia este caracterizată de permanentizarea mobbingului, favorizată de atitudinea conducerii, urmată de faza a patra, care constă în stigmatizarea socială a victimei, afectarea gravă a personalităţii acesteia şi îndepărtarea ei de la locul de muncă.

În capitolul trei sunt prezentate consecinţele fenomenului de mobbing. Acestea au repercursiuni pe plan individual, la nivelul grupului de muncă, cât şi la nivel social. În acest capitol am vorbit şi despre o cercetare europeană privind mobbingul organizaţional.

Capitolul trei reprezintă deasemenea o parte importantă din această lucrare, deoarece aici este prezentat şi analizat fenomenul de mobbing în cardul Oficiului Postal Nr 1 din Dr. Tr. Severin a judeţului Mehedinţi. Chestionarul pe care l-am aplicat vizează riscurile care pot apărea într-o organizaţie, sunt factori ce dăunează, şi determină sau pot determina stres. Este foarte importantă prevenirea şi intervenţia, cât şi elaborarea unui program de măsuri ce garantează îmbunătăţirea în timp a nivelelor de sănătate şi siguranţă la locul de muncă a angajaţilor, cât şi păstrarea angajaţilor.

Pe lângă aplicarea chestionarului în interiorul organizaţiei am evaluat rezultatele obţinute.

Capitolul patru este ultimul capitol din această lucrare şi include propunerile de prevenire şi reducere a fenomenului de mobbing cât şi impactul său în mediul organizaţional.