Parteneriatul în Proiectele Europene pe Modelul Gruntvig

INTRODUCERE

Programul GRUNDTVIG îşi propune să ofere alternative educaţionale şi să îmbunătăţească accesul celor care, indiferent de vârstă, doresc să dobândească noi competenţe prin forme de educaţie a adulţilor. GRUNDTVIG vine în întâmpinarea nevoilor de predare/învăţare ale adulţilor şi se adresează instituţiilor sau organizaţiilor care asigură sau facilitează educaţia acestora.

Orice organizaţie din domeniul educaţiei adulţilor, din sistemul formal, non-formal sau informal poate să participe la programul Grundtvig.

Adultul, în sensul programului Grundtvig, este o persoană de peste 25 de ani, sau un tânăr sub această vârstă, care nu mai este cuprins în sistemul formal de educaţie.

Obiective generale:

• întărirea dimensiunii europene în educaţie şi aplicarea principiului educaţiei de-a lungul întregii vieţi;

• facilitarea accesului la educaţie tuturor celor care, indiferent de vârstă, doresc să achiziţioneze noi cunoştinţe, capacităţi şi competenţe;

• situarea adultului care învăţă în centrul procesului de educaţie;

• creşterea capacităţii acestuia de a juca un rol activ în societate;

• conştientizarea dimensiunii interculturale a procesului de educaţie;

• creşterea posibilităţilor adulţilor de a-şi găsi un loc de muncă, prin achiziţionarea de

noi competenţe şi prin înnoirea celor pe care le posedă;

• creşterea şanselor adulţilor de a reintra în structurile formale de educaţie.

Obiective specifice:

• realizarea de metodologii şi materiale specifice educaţiei adulţilor care vor putea fi utilizate în cât mai multe ţări participante la program;

• promovarea cooperării europene între cât mai multe organisme europene de educaţie

a adulţilor;

• îmbunătăţirea calităţii procesului de formare a resurselor umane implicate în educaţia adulţilor;

• aplicarea principiului educaţiei de-a lungul întregii vieţi şi participare la diseminarea bunelor practici în domeniu.

Trebuie să fim foarte atenţi că formarea profesională iniţială sau continuă (calificarea, recalificarea, reconversia, etc.) nu se află printre obiectivele programului GRUNDTVIG. Acestea se află sub incidenţa programului LEONARDO.

Grupurile de adulţi cărora programul se adresează cu prioritate sunt:

• adulţi cu nevoi speciale de educaţie;

• adulţi ale căror competenţe de bază în educaţie sau calificare sunt deficitare;

• adulţi care trăiesc în zone rurale izolate sau în zone dezavantajate socio-economic;

• alte categorii de adulţi al căror acces la educaţie este redus din diverse alte motive.

Capitolul I

EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN PROGRAMUL GRUNDTVIG

1. Prezentare generală a programului Grundtvig

Împreună cu acţiunile Comenius (învăţământ preuniversitar) şi Erasmus (învăţământ universitar), GRUNDTVIG formează în cadrul programului SOCRATES 2 un trio al acţiunilor “sectoriale”, acoperind astfel întreaga gamă a spectrului educaţional.

Educaţia adulţilor este un concept care capătă din ce în ce mai multă importanţă în ultima vreme. În contextul unei societăţi în continuă transformare, educaţia de-a lungul vieţii nu mai este un “lux” pentru elite, ci o necesitate cotidiană. Importanţa acesteia se reflectă şi în cadrul celei de a doua faze a programului SOCRATES: fondurile alocate pentru această acţiune sunt în valoare totală de 129,5 milioane Euro, reprezentând 7% din bugetul total, fiind considerabil mai mari comparativ cu perioada 1995-1999 (25,5 milioane Euro reprezentând 2,7 % din bugetul total aferent primei faze).

GRUNDTVIG urmăreşte dezvoltarea capacităţilor de participare a adulţilor la viaţa comunitară şi a aptitudinilor lor interculturale, îmbunătăţirea capacităţii acestora de a găsi un loc de muncă (prin dobândirea şi/sau actualizarea unor competenţe generale) sau de a se reintegra în structurile formale de educaţie. Aceste obiective pot fi îndeplinite prin intermediul programelor formale sau non-formale de educaţie, prin învăţare individuală sau prin intermediul programelor informale. În acest fel acţiunea GRUNDTVIG este complementară cu activităţile mai specifice orientate către formare profesională, care sunt sprijinite prin intermediul programului Leonardo da Vinci, fără a se suprapune acestora.

Încă de la bun început revenim la diferenţa dintre conceptul de “educaţie a adulţilor” şi cel de “formare profesională” (aflată sub incidenţa programului LEONARDO) care, deşi fac parte din aceeaşi “familie” a educaţiei de-a lungul întregii vieţi şi se completează una pe cealaltă, sunt, totuşi, două concepte distincte. Diferenţa fundamentală este reprezentată de gradul de specializare, educaţia adulţilor urmărind dezvoltarea unor cunoştinţe, competenţe sau abilităţi de bază sau care ţin de petrecerea timpului liber în timp ce formarea profesională dezvoltă anumite competenţe deja existente, printr-o specializare clară într-un anumit domeniu. Totodată, educaţia adulţilor vizează noutatea, în sensul dezvoltării continue de noi abilităţi generale în domenii diferite, în timp ce formarea profesională se bazează pe acumularea de noi competenţe bazate pe pregătirea profesională anterioară.

Astfel, de exemplu, un proiect care îşi propune ca un grup ţintă de fermieri să dobândească, la finalizarea sa, cunoştinţe generale de antreprenoriat, poate fi considerat GRUNDTVIG. Dacă este vorba însă de un proiect care doreşte ca la final aceşti fermieri să aibă cunoştinţe despre o nouă tehnică de cultivare a pământului din zone cu grad de eroziune ridicat, atunci putem vorbi despre formare profesională, deci de un proiect Leonardo.

1.1 Adultul în contextul programului Grundtvig

Proiectele de tip Grundtvig sunt destinate educaţiei adulţilor. Definirea clară a grupului –ţintă şi a beneficiarilor ulteriori este foarte importantă pentru determinarea eligibilităţii proiectului, decizie care se ia înainte de orice altă apreciere privind conţinutul acestuia.

Criterii de delimitare a adulţilor de alte categorii de persoane:

- criteriul vârstei: adultul trebuie să aibă, de obicei, cel puţin vârsta la care o persoană ar fi trebuit să absolve învăţământul obligatoriu sau vârsta la care reglementările internaţionale recunosc dreptul de a fi angajat şi de a ocupa un loc de muncă (cel puţin 16 ani);

- situaţia în care o persoană se află pe parcursul vieţii sale profesionale, între momentul absolvirii învăţământului obligatoriu până după ieşirea sa de pe piaţa forţei de muncă active este de asemenea un criteriu important. Pentru programele Grundtvig adult este acela care a abandonat şcoala într-un anumit stadiu al educaţiei (formării) iniţiale şi care doreşte să reia într-un anumit moment activităţile educative. Ruptura cu învăţământul iniţial apare, deci, ca fiind importantă. Este importantă, de asemenea, situaţia de defavorizare în care se află adultul, din diverse motive (economice, sociale, culturale). Pentru proiectele Grundtvig populaţiile de "risc", care au dificultăţi în ceea ce priveşte accesul la educaţie sunt prioritare.