Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice

Disertație
8/10 (1 vot)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 69 în total
Cuvinte : 26809
Mărime: 153.97KB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

INTRODUCERE 4

I. PARTICULARITĂȚI ALE VÂRSTEI A TREIA

1.1 ETAPELE SPECIFICE BĂTRÂNEȚII .

1.2 TEORIILE ADAPTĂRII LA BĂTRÂNEȚE

1.3 CUM ESTE PERCEPUT MOMENTUL ÎMBĂTRÂNIRII

II. TULBURĂRILE MINTALE ALE PERSOANELOR ÎN VÂRSTĂ ..

2.1 TIPURI DE PROBLEME PSIHICE

2.2 EVALUAREA MULTIDIMENSIONALĂ A DEMENȚELOR ..

III. PARTICULARITĂȚILE VÂRSTNICULUI INSTITUȚIONALIZAT

3.1 PERCEPȚIA INSTITUȚIONALIZĂRII

3.2 REACȚIA VÂRSTNICULUI LA INSTITUȚIONALIZARE

3.3 CAUZELE INSTITUȚIONALIZĂRII

IV. TERAPIA OCUPAȚIONALĂ ȘI ERGOTERAPIA ÎN RECUPERAREA

VÂRSTNICILOR INSTITUȚIONALIZAȚI

4.1. IMPORTANȚA TERAPIEI OCUPAȚIONALE CA PROFILAXIE

4.2. ERGOTERAPIAÎN RECUPERAREA VÂRSTNICILOR

4.3. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE TERAPIEI OCUPAȚIONALE ȘI AL

ERGOTERAPIEI LA VÂRSTNICI

4.4. FORME ȘI ACTIVITĂȚI DE TERAPIE OCUPAȚIONALĂ ȘI

ERGOTERAPIE LA VÂRSTNICI

V. STUDII DE CAZ

CONCLUZII

GLOSAR DE TERMENI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Extras din document

INTRODUCERE

Bătrânețea reprezintă o perioadă de pace sau relaxare sau, dimpotrivă, o perioadă de coordonare slabă, vulnerabilitate la boli și factori economici. Stereotipurile de tip pozitiv portretizează persoanele în vârstă ca fiind înțelepte și demne, în timp ce stereotipurile de tip negativ le prezintă ca încăpățânate, morocane, rigide.

Majoritatea acceptă cu greu bătrânețea și neputința și rămân ancorate în trecut, tânjind după vigoarea tinereții. Trăiesc într-un fel de iluzie mentală, eșecuri amare, cu un vid de idealuri și aspirații pentru viitor.

Proiecțiile demografice au indicat că până în 2050 mai mult de 25% din totalul populației va avea 65 de ani sau mai mult. Procesul de îmbătrânire se manifestă diferit de la un individ la altul iar odată cu îmbătrânirea se conturează anumite trăsături care devin dominate la persoanele în vârstă: modificări are imaginii de sine, tulburări cognitive și afective, modificări somatice. Cercetările effectuate recent au arătat că pentru persoanele în vârstă sarcinile de lucru complexe și activitățile de lucru stimulative zilnice pot ajuta la protejarea funcționării cognitive și la întârzierea efectelor ireversibile cauzate de îmbătrânire.

CUVINTE CHEIE - îmbătrânire, seniori, trăsături psihologice, activism, muncă, îmbătrânire activă persoane vârstnice, bătrânețea, reminiscență.

I. PARTICULARITĂȚI ALE VÂRSTEI A TREIA

1.4 ETAPELE SPECIFICE BĂTRÂNEȚII

Bătrânețea, numită și vârsta de regresie, este etapa vieții când omul se pensionează, nu mai este productiv, este marginalizat social, funcțiile sale psihologice intră în declin, iar problemele medicale devin din ce în ce mai presante.Ea a constituit obiectul meditațiilor, al observațiilor și al încercărilor de tratament încă din cele mai vechi timpuri. Din păcate, cele mai multe observații reținuseră mai ales acele aspecte neplăcute, negative, întunecate ale bătrâneții. “Bătrânețe, ce pacoste ești pentru cei ce te au!” afirma Euripide. Un alt autor, Cicero spunea: “Trebuie să luptăm împotriva bătrâneții ca împotriva unei boli.”

Toate aceste caracteristici au condus la afirmații de genul: “bătrânii nu mai sunt buni de nimic”, “sunt un balast social”. Deși aceste afirmații sunt frecvente, realitatea este cu totul alta. Îmbătrânirea nu mai este o schimbare bio-psiho-socială, din punct de vedere calitativ și cantitativ ci este, în primul rând, o restructurare a personalității, lipsurile fiind acoperite de maturizare și experiență. De aceea, bătrânii constituie o sursă importantă de înțelepciune și un suport pentru generațiile următoare.

O definiție largă a persoanelor vârstnice spune despre acestea că sunt persoanele care se află în acea perioadă a vieții în care se manifestă un ansamblu de fenomene care apar ca urmare a încheierii fazei de dezvoltare și care implică schimbări semnificative din punct de vedere biologic și psihologic, schimbări care se manifestă printr-un proces de degradare graduală și diferențială. Dar aceste schimbări ireversibile nu trebuie neapărat să aibă ca urmare o anihilare a persoanelor vârstnice și nici reducerea acestora la stadiul de asistate social, ci reprezintă doar un alt stadiu în care acestea pot funcționa ca persoane autonome și cu plus valoare socială.

Conform unui sondaj Eurobarometru din 2011, o persoană este considerată bătrână undeva în jurul vârstei de 57 de ani în Slovacia, dar numai la peste 70 de ani în Olanda. Deși în anumite contexte, cum ar fi ocuparea forței de muncă, oamenii pot fi considerați „mai în vârstă” la 55 sau chiar la vârsta de 50 de ani, în UE, o persoană este considerată ca fiind bătrână chiar înainte de a împlini 64 de ani.

Declinul biologic nu se manifestă uniform la toți indivizii. În fața îmbătrânirii nu suntem egali, starea de sănătate influențează foarte mult procesul de îmbătrânire, deoarece nu toate organele și funcțiile noastre psihologice îmbătrânesc în același ritm, unele-și păstrează capacitățile iar altele se deteriorează, suferind chiar un proces patologic. Dacă la baza îmbătrânirii biologice stau modificările suferite de diferite organe și sisteme, unele evenimente ce survin în existența vârstnicului o precipită, adesea bătrânețea poate să fie însoțită de o vulnerabilitate crescută pe plan psihic, numită îmbătrânire psihologică. Îmbătrânirii biologice și celei psihologice li se adaugă îmbătrânirea socială, pentru că, din păcate, bătrânețea a ajuns să fie asociată, de către cei din jur, cu boala, cu neputința, conservatorismul, lipsa de discernământ, iritabilitatea și dependența de alții.

De multe ori societatea asociază îmbătrânirea cu pierderea capacităților senzoriale și cu schimbările de mobilitate; totuși, unii cercetători au arătat că pentru majoritatea persoanelor în vârstă, aceste schimbări nu sunt nici atât de împovărătoare, nici atât de evidente pe cât ne-am putea imagina. Cu toate că procesul de îmbătrânire se manifestă diferit de la un individ la altul, literatura de specialitate, stabilește totuși diferite periodizări ale vârstelor.

Astfel, Organizația Mondială a Sănătății consideră:

- vârsta mijlocie, medie sau de tranziție, ca fiind vârsta până la 59 de ani;

- Perioada vârstnică fiind intre 60 și 74 de ani;

- Bătrânețea, după 75 de ani;

- Longevitatea, fiind perioada de după 85 de ani.

Conform tipului fundamental de activitate avem:

a) Subperioada de trecere la bătrânețe: 65-75 de ani;

b) Subperioada bătrâneții medii: 75-85 de ani;

c) Subperioada marii bătrâneți : peste 85 de ani.

Odată cu îmbătrânirea se conturează anumite trăsături care devin dominate la persoanele în vârstă. Modificări are imaginii de sine Vârstnicul trăiește un veritabil complex de inferioritate amplificat de apropierea pensionării sau de ieșirea la pensie, ca și de anturajul sau social (lipsa de tact, adversitate etc.) și constând în:

- sentimentul de inutilitate socială;

- subaprecierea personală;

- pierderea sensului existenței;

Bibliografie

1. Antonelli Incalzi R., Cesari M., Pedone C., Carosella L., Carbonin P.U.: Construct validity of the abbreviated mental test in older medical inpatients. Dement Geriatr Cogn Disord. 2003; 15(4): 199-206.

2. American Psychiatric Association: Alzheimer’s Disease Assessment Scale - Cognitive and Noncognitive Sections. Am J Psychiatry. 1984; 141: 1356-64.

3. Alexopoulos G.S., Abrams R.C., Young R.C., Shamoian C.A.: Cornell Scale for Depression in Dementia. Biol Psychiatry. 1988; 23(3): 271-84.

4. Andel R, Crowe M, Pedersen NL, et. al. Complexity of Work and Risk of Alzheimer's Disease: A Population-Based Study of Swedish Twins. In: Journals of Gerontology: Series B, Psychological Sciences and Sociological Sciences, 2005, nr. 60, p.251- 258.

5. Bosma, H., Martin, P. J., van Boxtel, Rudolf, W. H., Ponds, P., Houx, J. Mental Work Demands Protect Against Cognitive. Impairment: MAAS Prospective. Cohort Study. In: Experimental Aging Research, 2003, nr.29 (1), p.33-45.

6. Bowen, C. E., Noack, C. M. G., & Staudinger, U. M. Aging in the work context. In: Handbook of the psychology of aging. San Diego, CA., 2005, Elsevier Academic Press, p.263-277.

7. Denney, N.W. A model of cognitive development across the life span. In: Developmental Review, 2004, nr.4 (2), p.171-191.

8. FONTAINE, Roger, Psihologia îmbătrânirii, Polirom, Iași, 2008.

9. GÎRLEANU- ȘOITU, Daniela, Vârsta a treia, Institutul European, Iași, 2006.

10. GOFFMAN, Erving, Aziluri: eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici și a altor categorii de persoane instituționalizate, Polirom, Iași, 2004.

11. Finkel D. Andel R. Gatz M. Pedersen N. L. The role of occupational complexity in trajectories of cognitive aging before and after retirement. In: Psychology and Aging, 2009, nr.24 (3), p.563- 573.

12. Fontaine, R. Psihologia îmbătrânirii. Iasi: Editura Polirom, 2008.

13. Miley, K.K., O’Melia, M., DuBois, B. Practica asistenței sociale. Iasi: Polirom, 2006.

14. Popovici, D.V. Rolul terapiei ocupaționale în recuperarea persoanelor vârstnice. In: Îmbătrânirea activă - Studii și cercetări, Bucuresti: Editura Oscar Print, 2014.

15. Reisberg B., Borenstein J., Salob S.P., et al.: Behavioral symptoms in Alzheimer’s disease: phenomenology and treatment. J Clin Psychiatry. 1987; 48 Suppl: 9-15.

16. Potter, G. G., Helms, M. J., and Plassman, B. L. Associations of job demands and intelligence with cognitive performance among men in late life. In: Neurology, 2008, nr.70(19), p.1803-1808 .

17. Rohwedder, S., Robert, J. W. Mental Retirement. In: Journal of Economic Perspectives, 2010, nr. 24(1), p.119-138.

18. Schiopu, U., Verza, E. Psihologia varstelor. Ciclurile vietii. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 1997.

19. Schooler, C., Mesfin S. M. Occupational Self Direction, Intellectual Functioning, and SelfDirected Orientation in Older Workers: Findings and Implications for Individuals and Societies. In: American Journal of Sociology, 2004, nr.110 (1), p.161-197.

20. Special Eurobarometer 378 Active Ageing. TNS Opinion & Social at the request of Directorate-General for Employment, Social Affairs and Inclusion, 2011.

21. Vincent, G. K., & Velkoff, V. The next four decades: The older population in the United States: 2010 to 2050. Washington, DC: US Census Bureau, 2010.

22. Wheaton, F., & Crimmins, E. M. The demography of aging and retirement. In: The Oxford handbook of retirement, New York: Oxford University Press, 2013, p. 22- 41.

www.bc.edu/crr

Gordon L. Clark, Alicia H. Munnell and J. Michael Orszag, (2006), The Oxford Handbook of Pension and Retirement Income, http://www.oup.com/us/catalog/general/?view=usa&ci=9780199272464

Gordon L. Clark, (2003), European Pensions and Global Finance, http://www.oup.com/us/catalog/general/subject/Finance/Corporate/International/?view=usa&ci=9780199253630

Jean-Claude Reinhardt,2000, Psycho-gérontologie, Ed.L'Esprit du temps, http://scdopac.univ-lyon2.fr/loris/jsp/system/win_main.jsp

Bernard Hervy, 2003, Propsitions pour le développement de la vie sociale des personnes âgées : Rapport de la mission ""Vie sociale des personnes âgées", Ed.ENSP http://scdopac.univ-lyon2.fr/loris/jsp/system/win_main.jsp

Georges Golbérine, Anne-Marie Raphaêl, Stéphane Raphaêl, (2004), Les vieux, ennemi public, Hachette Littérature, Paris, http://scdopac.univ-lyon2.fr/loris/jsp/system/win_main.jsp

Preview document

Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 1
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 2
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 3
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 4
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 5
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 6
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 7
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 8
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 9
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 10
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 11
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 12
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 13
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 14
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 15
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 16
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 17
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 18
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 19
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 20
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 21
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 22
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 23
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 24
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 25
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 26
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 27
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 28
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 29
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 30
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 31
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 32
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 33
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 34
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 35
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 36
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 37
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 38
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 39
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 40
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 41
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 42
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 43
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 44
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 45
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 46
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 47
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 48
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 49
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 50
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 51
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 52
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 53
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 54
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 55
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 56
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 57
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 58
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 59
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 60
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 61
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 62
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 63
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 64
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 65
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 66
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 67
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 68
Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice - Pagina 69

Conținut arhivă zip

  • Rolul terapiei ocupationale si al ergoterapiei la persoanele varstnice institutionalizate.docx

Alții au mai descărcat și

Ergoterapia în boala psihică

Cap. I Boala psihică 1. Delimitări conceptuale „Istoria dezvoltării societăţii cuprinde şi istoria conceptului de boală psihică. Mari...

Aspecte Teoretice și Sociale ale Fobiei Sociale

INTRODUCERE În lucrarea care urmează m-am referit asupra cunoştinţelor recente în ceea ce priveşte tratarea fobiei sociale. Mai precis, m-am...

Fenomenul Depresiei în Cotidian

INTRODUCERE Interactionam zilnic si ne confruntam cu diferite stari afective, printre care se prezintă și un fenomen cotidian precum este...

Consecințele lipsei educației religioase la adolescenți

INTRODUCERE Religia a fost și este baza dobândirii moralității la orice individ care se află în societate, religia a inregistrat o crestere...

Consilierea emoționala a elevilor care au trecut prin trauma pierderii cuiva drag

INTRODUCERE Cu toții știm că moartea va veni la un moment dat atât pentru noi, cât și pentru cei dragi, dar chiar și așa niciodată nu vom fi...

Comunicarea în Relația de Asistență Socială

INTRODUCERE COMUNICAREA ÎN RELAŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ Comunicarea a devenit în a doua jumătate a secolului XX acţiunea umană cea mai vizibilă ,...

Eficiența unui Program de Training al Memoriei de Lucru în Cazul Copiilor cu Discalculie

I. Abstract Previous studies have shown that the effectiveness of memory training could be extended to other cognitive domains, therefore, could...

Bătrâni instituționalizați versus bătrâni neinstituționalizați

Bibliografie Schimbarea mediului de viata a varstnicului prin institutionalizare,chiar daca nu este obligatorie,constituie o alternative...

Te-ar putea interesa și

Instituționalizarea Vârstnicului

REZUMAT Tema acestei lucrări este „Instituţionalizarea vârstnicului: izolare sau alegere pragmatică?” doreşte să suprindă impactul pe care...

Practică administrație publică, Primăria Botoșani

Aflat în nord-estul României, Botoşaniul se remarcă prin diversitatea culturală marcată îndeosebi de cele 4 mari genii care s-au ridicat pe aceste...

Ai nevoie de altceva?