Alegerea carierei de către adolescenți

Introducere

„ Adolescența este pasărea care zboară uneori cu capul în nori și uneori

prea aproape de pământ ” (Victoria Morozan)

Am optat pentru această temă, plecând de la ideea că alegerea carierei la adolescenți este o problemă și o acțiune complexă , de o importantă majoră pentru societate ,în măsura în care în funcție de deciziile acestor tineri ,piața muncii de mâine are asigurată forța de muncă și specialiștii .Problema alegerii profesiei debutează în jurul vîrstei de patru sau cinci ani,de la întrebarea „-Tu ce vrei să te faci când o să fii mare”? Mai târziu ,în adolescență,una din cele mai importante decizii pe care orice adolescent trebuie să o ia este aceea a alegerii profesiei.

Pe parcursul celor 4 ani de liceu se va gândi și răzgândi de nenumărate ori, pe măsura ce își descoperă noi abilități și preferințe, pe măsură ce strânge informații mai mult sau mai puțin relevante despre un anumit domeniu sau profesie. Alegerea unei profesii sau a unei cariere este una dintre alegerile cele mai importante care trebuiesc făcute în anii adolescenței, este o alegere care va marca viitorul tinerilor. Atunci când am întrebat elevii din clasele aXIIa ce vor să facă după absolvirea liceului, răspunsul majorității a fost că "merg la facultate". Alegerea școlii, a universității care va trebui urmată este considerată una din cele mai importante decizii pe care le iau tinerii și familiile lor. Acest proces de luare a deciziilor începe cu mult timp înainte de începerea înscrierilor.Școlile sau universitățile care doresc să-și mărească baza de selecție pentru a crește selectivitatea vor trebui să ia legătura direct cu liceenii din primele două categorii pentru a le determina opțiunea. Informarea lor din timp cu privire la criteriile de admitere și la avantajele oferite de alegerea școlii/facultății respective conduce la creșterea interesului pentru școală și a nivelului de pregătire pentru admitere.

Această lucrare este alcătuită din trei capitole ,astfel:

Capitolul I expune perioada adolescenței ce se caracterizează prin trecerea spre maturizare a copilului și integrare în societatea adultă ,cu solicitările ei sociale, politice, familiale,profesionale etc.. .În această perioada tutela familială și școlară se modifică treptat și capătă diverse forme. Caracteristica dominantă a întregii etape constă în intensa dezvoltare a personalității adolescentului și contemporanizarea ei.

Capitolul II ne prezintă elemente teoretice referitoare la conceptul de carieră ,dar și etapele pe care trebuie să le parcurgă un adolescent în procesul de alegere a carierei. Pornind de la autocunoaștere, care este absolut necesară și o bună conștientizare a trăsăturilor de personalitate.Pentru realizarea autocunoașterii se vor utiliza întrebări cum ar fi:Cine sunt? Ce pot face? Ce vreau să fiu? Ce mă motivează? Ce trebuie să fac? Cum să ajung acolo? Răspunsurile date acestor întrebări permit identificarea aptitudinilor,identificarea punctelor slabe și a capacităților dezvoltate până în prezent,identificarea valorilor și a intereselor personale.După analiza propriilor abilități și dorințe, individul trece la confruntarea acestor imagini cu realitatea.Următorul pas îl constituie realizarea unui plan de carieră . În realizarea acestui plan, adolescentul va ține seama de cerințele angajatorilor,de competențele solicitate de aceștia și de propriile resurse,abilități și capacități.

Capitolul III conține informații relevante despre motivația alegerii carierei la adolescenți și detaliază studiul realizat în acest scop. Prin cercetarea pe care am realizat-o, mi-am propus să analizez care ar fi factorii semnficativi care contribuie la alegerea carierei și în ce măsură condiționează aceștia aceast ă alegere, la adolescenții din clasa a XII-a.

..

Capitolul I

ADOLESCENȚA

I.1. Caracterizare generală

“ În numeroase studii ,această perioadă este divizată în mai multe etape sau stadii și autorii nu îi acordă același interval. De exemplu, J. Piaget consideră adolescența între 15 și 18 ani, iar

A. Gesell, între 10 și 16 ani. Alți cercetători împart perioadele de la 11 ani , până la 20 de ani în 4 stadii: preadolescență, adolescență timpurie, adolescență mijlocie și adolescență târzie.

Ursula Șchiopu și E. Verza propun câteva stadii ale adolescenței, după cum urmează: preadolescența(14-16 ani), adolescența propriu-zisă (16-18 până la 20 de ani) și adolescența prelungită care cuprinde tineretul integrat în forme de muncă sau studii (18/20-25 de ani).”

„Perioada adolescenței se caracterizează prin trecerea spre maturizare și integrare în societatea adultă ,cu solicitările ei sociale, politice, familiale,profesionale etc.. .

În această perioadă, tutela familială și școlară se modifică treptat. Nota dominantă a întregii etape constă în intensa dezvoltare a personalității si contemporanizarea ei. Există o mare varietate a dezvoltării psihice în perioada adolescenței.”

“Caracteristicile cele mai importante ale adolescenței sunt

( după St Zisulescu) :”dezvoltarea conștiinței de sine ,afirmarea propriei personalități , integrarea treptată în valorile vieții .”

„Adolescentul tranzitează aceste stadii astfel :

a. Preadolescenta (14-16 ani) - în această etapă se conturează și se adânceste mult individualizarea,conturându-se caracteristicile conștiinței și ale conștiinței de sine este o faza de intensă dezvoltare psihică încarcata de conflicte interioare .

Fenomenul care ne interesează este cel de individualizare care se intensifica atât pe plan intelectual, cât și pe cel de relaționare . Parerile personale încep să fie argumentate și capătă deseori o validare de generație (s-au schimbat vremurile . . . pe vremea noastră . . .). Începe să crească interesul pentru probleme abstracte și de sinteză,dar și pentru participare la roluri mai deosebite. În acest stadiu experiența afectivă se nuanțează și se impregnează de valori.

b. Adolescența propriu - zisă sau marea adolescență (16 / 18 ani la 20 ani) - se caracterizează printr-o intelectualizare intensă (dezvoltarea gândirii abstracte), prin îmbogatirea și lărgirea încorporarii de conduite adulte.Adolescentul caută mijloace personale de a fi și de a apărea în ochii celorlalți . Individualizarea și conștiința de sine devin mai dinamice ,capată insemnătate termeni precum "demnitate" și "onoare". Apropierea de valorile culturale este de asemenea largă. Intensă este și socializarea aspirațiilor , aspectelor vocaționale , profesionalizarea ce se conturează treptat, cuprinzând în esență elemente importante ale concepției despre lume și viață.”