Limbajul si Metodica Dezvoltarii Vorbirii

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta disertatie trateaza Limbajul si Metodica Dezvoltarii Vorbirii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 107 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Psihopedagogie

Cuprins

Introducere 4
Capitolul I Limbajul şi metodica dezvoltării vorbirii 5
1.1 Conceptul de limbaj 5
1.2 Limbajul şi gândirea 8
1.3 Funcţiile limbajului 17
1.4 Forme ale limbajului 20
Capitolul II Tulburările de limbaj 22
2.1 Cauzele apariţiei tulburărilor de vorbire 22
2.2 Tipologia tulburărilor de vorbire 25
2.3 Tulburările limbajului scris-citit 33
2.4 Relaţia dintre tulburările de pronunţie şi deficienţele limbajului scris 36
2.5 Efectele negative ale tulburărilor de limbaj în ceea ce priveşte comportamentul verbal şi psiho-afectiv 38
2.6 Influenţa tulburărilor de limbaj asupra randamentului şcolar 42
Capitolul III Dislexia 48
3.1 Simptomatologie 51
3.2 Clasificarea dislexiei 54
3.3 Factorii asociaţi dislexiei 55
3.4 Neuroanatomia şi activitatea cerebrală în cazul dislexiei 59
3.5 Valoarea cercetărilor în activitatea de citire de zi cu zi 63
3.6 Citirea adecvată şi dislexia înnăscută 69
Capitolul IV Strategii şi intervenţii 71
4.1 Metode şi procedee specifice logopedice 71
4.2 Optimizarea activităţilor de ordin instructiv-educative ale copiilor cu tulburări de limbaj
80
Capitolul V Dislexia – factor de influenţă al randamentului şcolar 84
5.1 Motivaţia alegerii temei şi obiectivele urmărite 88
5.2 Metodologia cercetării 89
5.2.1 Probe pentru cunoaşterea nivelului de dezvoltare a limbajului 90
5.3 Descrierea eşantionului 93
5.4 Rezultatele obţinute şi analiza lor 94
5.4.1 Situaţia şcolară 94
5.4.2 Rezultatele obţinute la probele de dezvoltare a limbajului 95
5.4.3 Compararea rezultatelor şcolare cu rezultatele obţinute la probele de dezvoltare a limbajului 96
5.5 Concluziile studiului şi modalităţile de intervenţie corectiv-recuperatorie 98
Concluzii şi propuneri 103
Bibliografie 107

Extras din document

INTRODUCERE

Tulburarea de limbaj poate constitui un factor stresant, atunci când subiectul nu găseşte înţelegerea necesară faţă de dificultatea sa în vorbire sau când acesta nu întrevede perspectiva corectării ei. În asemenea situaţii, subiectul trăieşte emoţii-şoc, stări prelungite şi dureroase, manifestă nesiguranţă nu numai în vorbire, dar şi în alte activităţi; apare surmenajul fizic şi intelectual, care îşi pune amprenta pe întreaga sa activitate. În cazurile mai grave sau prin existenţa şi a altor handicapuri, suferinţa psihică se accentuează prin instalarea nevrozei, a anxietăţii şi, ca urmare, se manifestă prin izolarea de colectiv şi prin fenomene de dezadaptare.

Din întregul areal de tulburari de limbaj, prezentul studiu are ca şi punct central problematica dislexiei. Aceasta este definită drept întârziere sau dezvoltare neobişnuită a abilităţilor de citire, cauzată de tulburări neurologice, aceasta prezentându-se, cel mai frecvent, drept un mod diferit de funcţionare. De facto, este o tulburare cu origini constituţionale manifestată printr-o dificultate în învăţarea scrisului, cititului în ciuda instrucţiei convenţional, în ciuda unei inteligenţe adecvate şi a unor oportunităţi socio-culturale. Creierul dislexicilor prezintă o activitate cerebrală de transmitere a impulsurilor nervoase diferită de a non-dislexicilor, ea prezentându-se mai puţin ordonată. Astfel, alegerea temei de studiu a fost una facilă şi de actualitate.

În acest context, lucrarea de faţă, structurată pe un număr de cinci capitole ample, este menită a pune în lumina o serie de informaţii legate de concepte, ideologii, perspective şi intervenţii ce sunt absolut necesare pentru soluţionarea cu un cât mai mare succes a tulburărilor de limbaj in genere şi în speţă a dislexiei.

Primul capitol al prezentului studiu, intitulat sugestiv „Limbajul şi metodica dezvoltării vorbirii” prezintă o serie de concepte şi teorii legate de ceea ce reprezintă, în general limbajul, punând un accent puternic pe concepte, funcţii şi forme ale acestuia cât şi pe puntea de legatură dintre sine şi gândire.

Cel de-al doilea capitol ce precede problematica limbajului, prezintă, la rândul său, un amplu spectru de informaţii vizând tulburările de limbaj şi modul în care acestea au impact asupra vieţii. Plecând de la cauza apariţiei acestora, de la o trecere în revistă a tipologiilor tulburărilor de vorbire dar şi de limbaj scris-citit, începe să prindă astfel contur prezentarea efectelor negative ale tulburărilor de limbaj în raport cu comportamentul de sorginte verbală şi psiho-afectivă. De asemenea, în concordanţă cu subiectului studiului de caz prezentat în cadrul lucrării, se prezintă o analiză a influenţei acestora asupra randamentului şcolar.

Capitolul cu numărul trei se conturează în jurul temei primordiale a studiului de faţă, tratând aspectele de natură simptomatică a dislexiei, reliefând o prezentare a ceea ce înseamnă clasificarea acestei tulburări de limbaj cât şi o serie de factori a căror existenţă poate fi asociată dislexiei. Ulterior, în cadrul acestei secţiuni, atenţia este concentrată asupra neuroanatomiei şi activităţii de natură cerebrală apărută în contextul dislexiei şi a valorii cercetărilor în activitatea de citire zilnică, fără a fi omisă analiza problematicii citirii adecvate şi a dislexiei înnăscute.

Intitulat „Strategii şi intervenţii”, penultimul capitol al studiului este centrat pe prezentarea unei serii de metodologii şi procedee de natură logopedică al căror aport este unul absolut necesar în cazul tulburărilor de natură dislexică, alături de aspecte legate de optimizarea acţiunilor de natură instructiv-educativă a copiilor aflaţi în astfel de situaţii.

Având ca şi premisă unul din subcapitolele anterioare şi anume pe acela menit să analizeze, din punct de vedere teoretic influenţa dislexiei în ceea ce priveşte randamentul şcolar, studiul de caz al lucrării de faţă este unul empiric, realizat prin intermediul metodelor cantitative dar şi calitative, mai exact aceea a aplicării de probe (prezentate în cadrul secţiunii de anexe a prezentei lucrări) unui eşantion format din 22 de subiecţi. Prin intermediul acestuia s-a încercat scoaterea în evidenţă, la nivel practic, a modalităţilor de intervenţie corectiv-recuperatorie.

Fisiere in arhiva (1):

  • Limbajul si Metodica Dezvoltarii Vorbirii.doc