Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică

Disertație
9/10 (1 vot)
Domeniu: Religie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 84 în total
Cuvinte : 17100
Mărime: 34.79MB (arhivat)
Cost: 7 puncte

Cuprins

Introducere 4

Capitolul I

Clement Grădișteanul ..10

Capitolul II

Șărban „Protopsaltul Țării Românești” (1689-1765) ..13

Capitolul III

Ioan sin Radului Duma Brașoveanu ...21

Capitolul IV

Naum Râmniceanu ..31

Anexa 1 ...42

Anexa 2 ...45

Anexa 3 ...69

Capitolul V

Concluzii .80

Bibliografie 83

Extras din document

Introducere

Muzica psaltică bizantină este prin esență o muzica exclusiv omofonă și melodică (exclude armonia sau cântarea pe mai multe voci). Din punct de vedere etimologic termenul muzică are origine grecească luându-și numele de la muse.

Când vorbim de această muzică trebuie luat în considerare faptul că nu vorbim de un sistem de notație a muzicii existente, ci vorbim de un angrenaj complex care definește o spiritualitate - cea ortodoxă.

Sunt două direcții pe care trebuie să mergem în înțelegerea clară asupra muzicii psaltice:

Prima este cea istorică pentru a ne lămuri cum, când și unde a apărut, s-a dezvoltat și s-a transformat acest sistem muzical iar cea de-a doua este fundamentul teologic al acestei forme de muzică; în Biserică orice lucru având întodeauna o bază teologică foarte precisă.

Din punct de vedere istoric muzica este folosită de creștini încă de timpuriu, chiar de pe vremea Mântuitorului, Evanghelistul Matei remarcând că la Cina cea de Taină s-au cântat Psalmi: << Și după ce au cântat laude, au ieșit la Muntele Măslinilor>> .

Cunoaștem că prima sămânță a creștinismului este aruncată în Ierusalim, iar cea dintâi biserică creștină este formată de creștinii născuți iudei, de bună seamă că melodia Psalmilor din Vechiul Testament a predominat în Biserica primară. Creștinismul extinzându-se din cuprinsul Palestinei s-a răspândit și la alte popoare pe teritoriul Asiei Mici și Europei Răsăritene, într-o cultură în care elementul grec era foarte răspândit. În acest context geopolitic iudeii deja creștinați au asimilat influențele elene producându-se o însușire nu numai de limbă dar și de muzică. Drept dovadă avem următoarea mărturisire: „ pe timpul lui Ptolemeu Filadelful (285-247 i. Hr.) evreii din Alexandria nu mai înțelegeau Biblia în limba lor, au fost nevoiți după cerințele sinagogei și îndemnul regelui să o traducă în limba greacă, numind această traducțiune Septuaginta sau Versiunea Alexandrină ”

Pentru a întări cele spuse avem scrierile a doi părinți bisericești, Tertulian (╬220) și Sfântul Ioan Gură de Aur (╬407) care ne încredințează că cele trei secole primare ale creștinismului au fost o unitate între creștini asupra celebrării serviciului divin, astfel cântau toți deopotrivă, bărbați și femei, bătrâni și tineri, fie psalmi din Sfânta Scriptură, fie imne făcute de creștini, din propria lor reflexiune religioasă, într-o singură melodie.

Astfel muzica bizantină prinde contur încet - încet fiind un sincretism al vechilor moduri antice muzicale ale popoarelor moștenitoare a culturii elenistice sau în sfera de influență elenistico - bizantină. În aceste condiții apare o notație proprie cu un sistem de scriere original, fiind primul de acest fel din lume.

Pentru a face trecerea de la direcția istorică la cea fundamentată teologic putem sublinia și rolul dezvoltării artei în Constantinopol, ea căpătând o direcție ascendentă care încearcă să ducă omul spre Dumnezeu.

Cuvântul omului către și despre Dumnezeu poartă numele de teologie. Majoritatea rugăciunilor din Biserică sunt pline de teologie, astfel după Sfântul Dionisie Areopagitul orice nume, orice numire a lui Dumnezeu este o teologhisire despre Dumnezeu în vorbire directă. Există o diferență fundamentală între teologia psalmodiei și teologia de școală. Prima stabilește o relație directă eu - Tu noi- Tu ; pe când cea de-a doua vorbește despre Dumnezeu la persoana a III - a, fără a lăsa o urmă de implicare, totul devine obiectiv, omul nu poate vorbi direct cu Dumnezeu. Așadar, ceea ce oferă psalmodia este convorbirea cu Dumnezeu într-o relație directă, uimirea față de El și lauda Lui, nu în multe vorbe, ci în forma cea mai concisă și mai minunată a exprimării: poezia.

Melodia nu poate fi numită un veșmânt care îmbracă cuvîntul, are o nuanță mult mai profundă: prin felul ei armonios de a fi ea înmiresmează o stare, o anumită stare. În muzica psaltică melodia nu este formată din armonizarea mai multor linii melodice armonice, ca în muzica corală, ci are în compoziție două elemente: isocratima și melosul propriu - zis.

Isocratima reprezintă sunetul care învăluie melodia și îi creează soclul pe care ea se dezvoltă. De obicei, isocratima se ține pe nota de bază a glasului. De aici și rolul ei de fundament. Melosul pe de altă parte este melodia ce se creează în funcție de cuvânt.

Bibliografie

Izvoare

- Biblia sau Sfânta scriptură, tipărită cu binecuvântarea prea fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod, Societatea Interconfesională din România, 1999.

Cărți, articole și studii

- Brătulescu Victor, Biserica din Grădiștea și Schitul Bunea, Dâmbovița.

- Bucur Barbu-Sebastian Arhidiacon, Tezaur muzical românesc de tradiție bizantină, Sfântul Constantin Brâncoveanu ctitor al românirii cântărilor psaltice, Editura Basilica, București, 2014.

- Bucur Barbu-Sebastian, Ioan sin Radului Duma Brașoveanu, în: Studii de muzicologie, vol. X, coordonator științific Zottoviceanu Elena, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1974.

- Bucur Barbu-Sebastian, Iovașcu Vlahul Protopsaltul Curții Ungrovlahiei, Biserica Ortodoxă Română, CVI, 1988.

- Bucur Barbu-Sebastian, Monumente muzicale. Filotei sin Agăi Jipei. Prima psaltichie rumânească cunoscută până acum, în: Studii de Muzicologie, vol. VI, Editura Muzicală, București, 1970.

- Candid C. Mușlea, Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului (1743 - 1837), vol. II, Brașov, 1946.

- Cantemir Dimitrie, Descrierea Moldovei, Editura D. M. Pipidi, București, 1973.

- Catastiful pentru rânduiala dascălilor, 1759, mai 20, nr. X/4, din: Biblioteca Bisericii Șcheii Brașovului.

- Ciobanu Gheorghe, Muzica bisericească la români, în: Biserica Ortodoxă Română, XC, 1972.

- Ciobanu Gheorghe, Originea Canonului Stâlpărilor alcătuite de Dascălul Șărban, în: Mitropolia Olteniei XXII, 1970.

- Ciobanu Gheorghe, Raportul dintre text și melodie în muzica psaltică.

- Erbiceanu Constantin, Cronicarii greci carii au scris despre români în epoca fanariotă, București, 1888.

- Erbiceanu Constantin, Istoria Mitropoliei Moldovei și Sucevei și a Catedralei Mitropolitate din Iași, București, 1888.

- Erbiceanu Constantin, Istoricul zaverei în valahia de Naum Râmniceanu în: Biserica Ortodoxă Română, XXIII, 1899.

- Erbiceanu Constantin, Viața și scrierile protosinghelului Naum, în: Biserica Ortodoxă Română, XIII, 1889.

- Glatcovschi Atanasie, Monahi cronicari din Mănăstirea Cernica, în: Glasul Bisericii. XVII, 1957.

- Hașdeu Petriceicu Bogdan, Arhiva istorică a României. Colecțiune critică de documente asupra trecutului românilor începând de la timpii cei mai depărtați și până la anul 1800, tom.I, partea a 2-a, București, 1865.

- Hașdeu Petriceicu Bogdan, Etymologicum Romaniae, Dicționarul limbii istorice și poporane a Românilor, tom. I, București, 1887.

- Ionescu I., Testamentul lui Sandu Bucșănescu, în: Arhivele Oltului, nr. 74-76.

...

Preview document

Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 1
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 2
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 3
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 4
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 5
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 6
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 7
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 8
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 9
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 10
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 11
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 12
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 13
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 14
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 15
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 16
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 17
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 18
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 19
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 20
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 21
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 22
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 23
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 24
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 25
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 26
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 27
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 28
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 29
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 30
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 31
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 32
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 33
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 34
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 35
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 36
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 37
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 38
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 39
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 40
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 41
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 42
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 43
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 44
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 45
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 46
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 47
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 48
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 49
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 50
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 51
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 52
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 53
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 54
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 55
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 56
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 57
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 58
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 59
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 60
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 61
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 62
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 63
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 64
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 65
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 66
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 67
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 68
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 69
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 70
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 71
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 72
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 73
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 74
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 75
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 76
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 77
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 78
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 79
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 80
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 81
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 82
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 83
Protopsalti, compozitori și dascăli de muzică psaltică - Pagina 84

Conținut arhivă zip

  • Protopsalti, compozitori si dascali de muzica psaltica.docx

Alții au mai descărcat și

Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală

Introducere Religia joacă azi un rol important, iar una din caracteristicile interesante o constituie procesul de religificare a conflictului....

Lucrarea de dizertație - Religie

1. Jertfelnicul Vechiului Testament. Loc de întâlnire cu Dumnezeu În toate religiile au existat și exisă diverse locuri de cult, începând cu...

Taina Preoției, Vehicul neîntrerupt al harului Sfăntului Duh în Biserică

CAPITOLUL I Noțiuni introductive 1.1. Despre preoție si rolul preotului ca păstor de suflete. Preoția este slujirea sfântă întemeiată de...

Constituțiile României și Libertatea Religioasă

INTRODUCERE După revoluţia din decembrie 1989, guvernele, parlamentele, toate instituţiile democratice ale sistemului politic românesc în curs de...

Taina Preoției

Introducere Taina hirotoniei a reprezentat întotdeauna un subiect delicat în cadrul dialogului ecumenic inițiat la începutul secolului XX. Deși...

Chipul patriarhilor români în pictura bisericească

Prezenta ierarhilor în pictura bizantină devine un fenomen repetabil începând încă din secolul al VI-lea, atunci cand alături de împăratul...

Viața și activitatea Sfinților Apostoli

SFÂNTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST MATEI Mai este cunoscut ca Levi, fiul lui Alfeu. Este din Capernaum, având meseria de vameș. Într-o zi când era...

Teologie

Psihologia este o știință modernă, un vlăstar al creștinismului apusean. în marea lor pustiire și lipsă de speranță, oamenii au descoperit...

Te-ar putea interesa și

Muzica Bisericeasca Psaltica la Inceputul Secolului XIX Reprezentanti - Macarie Ieromonahul, Anton Pann si Dimitrie Suceveanu

I. INTRODUCERE Din toate timpurile, la toate popoarele lumii, muzica a constituit o modalitate artistică de potenţare a sentimentului religios....

Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea

1. Cadrul general al organizării bisericești în ținuturile românești ( a doua jumătate a secolului al XIX-lea - secolul al XX-lea) 1.Țara...

Ai nevoie de altceva?