Teologia colindelor

Disertație
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Religie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 82 în total
Cuvinte : 37137
Mărime: 126.60KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Pr. Lect. Dr. Stelian Ionașcu
Facultatea de Teologie Ortodoxa
Universitatea din Bucuresti, Bucuresti
Materie: muzica bisericească

Cuprins

Introducere

Capitolul I Obiceiul colindatului la Români

Capitolul I,1. Obiceiuriromânești în stanza lor legătură cu viața

Bisericii

Capitolul I,2. Colindele - o viziune românească asupra lumii .

Capitolul II Specificul colindatului zonal. Interferențele sacrului și

profanului

Capitolul III Învățătura ortodoxă în colindele românești .

Capitolul III,1. Colindele - icoane de mare preț în altarul spiritual al Bisericii Ortodoxe Române

Capitolul III,2. Mesajul colindului românesc

Capitolul III,3. Colindul - Biblia cântată în versuri inspirate ale tăranului roman

Extras din document

Introducere

Pentru a cunoaște și înțelege un om, trebuie să-i cunoști familia și mediul social. Pentru a cunoaște și înțelege un popor, trebuie să-i cunoști istoria. Dar pentru a cunoaște și pătrunde ființa unui popor, trebuie să-i cunoști spiritualitatea, tradițiile, obiceiurile. Punerea într-o lumină nouă a imaginii creștinismului popular românesc reflectat în colinde și mai ales redescoperirea acestor nestemate ale spiritualității românești în fața societății contemporane, au constituit motivația alegerii acestei teme de cercetare doctorală.

În ființa poporului român, un loc de prim rang îl ocupă COLINDELE, adevărate perle pe diadema spiritualității naționale. Ele vestesc cea mai mare bucurie pe care a trăit-o lumea de la crearea ei - Nașterea în peștera sărăcăcioasă a Betleemului a Însuși Fiului lui Dumnezeu Întrupat din Fecioara Maria, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, precum și toate evenimentele primordiale din calendarul creștin. S-a scris și s-a vorbit mult despre colinde, despre felul în care le-au înțeles strămoșii noștri, le-au trăit, le-au simțit; despre modul în care le-au transmis peste veacuri. În ele descifrăm sufletul lor bogat, sufletul lor plin de credința în Dumnezeu, sufletul lor tare și puternic, rezemându-se în toate vâltorile istoriei pe credința în Dumnezeu. Din acest tezaur de colinde, răspândit în Muntenia, în Moldova lui Ștefan cel Mare și Sfânt, în Transilvania și Banat, în Dobrogea și în toate părțile locuite de români, desprindem mărturii fără putere de tăgadă despre statornicia, dreapta credință și continuitatea noastră creștinească și românească.

Născuți din osmoza daco-romană și sfințiți de Evanghelie, românii sunt singurul popor care pășește în istorie ca popor creștin. Romanitatea și creștinismul sunt cele două coordonate care-l definesc, particularizându-l între popoarele pământului. În ciuda tuturor vicisitudinilor prin care a trecut, cărora a trebuit să le facă față, a ieșit de fiecare dată biruitor, împlinindu-și, cu ajutorul lui Dumnezeu, chemarea și misiunea sa în istorie și în creație. Aici, între Carpați, Dunăre și Marea Neagră, poporul român, primul în timp care a umanizat acest spațiu și singurul care l-a ocupat statornic, și-a consolidat existența, scriindu-și propria sa istorie națională, culturală șireligioasă. Acest lucru făcându-l pe renumitul loan G. Coman să afirme cu îndreptățire că "românii sunt singurul popor neolatin de credință ortodoxă și singurii ortodocși de origine latină" , această stare de fapt fiind posibilă grație predicii Sfântului Apostol Andrei pe teritoriul țării noastre, lucru confirmat de vechile izvoare istorice, de toponime și de tradițiile religioase, ce îl prezintă pe creștinătorul strămoșilor noștri -Sfântul Apostol Andrei.

Despre geții din Dobrogea, care s-au luptat cu armata persană a lui Darius, părintele istoriei, Herodot, spunea că "sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci" (Istorii, IV,93) , dovadă a vigurozității viței românești, care a rezistat tuturor valurilor de popoare migratoare ce s-au perindat pe meleagurile țării noastre. Începând cu secolul II î.Hr. elementele de civilizație romană încep să pătrundă în mediul geto-dac, culminând cu anul 106 d.Hr., când în urma celui de-al doilea război daco-roman, Decebal - conducătorul Daciei este învins de către împăratul Romei - Traian, iar Dacia devine provincie romană. Pentru a-și consolida stăpânirea în Dacia, împăratul Traian aduce aici, pe lângă legiunile de soldați romani, a V-a Macedonica și a XIII- Gemina, "mulțimi nesfârșite de coloniști din întreg Imperiul Roman, urmați îndeaproape și de negustorii dornici de schimburi comerciale" . Fără îndoială că dintre coloniștii aduși din Siria, Asia Mică și Peninsula Balcanică, vor fi fost și creștini; deasemeni, între negustorii veniți aici din toate părțile Imperiului Roman, se presupune că au fost și creștini, care venind în contact cu populația din Dacia, făceau cunoscută noua învățătură .

Legat de romanitate și creștinism în contextul etnogenezei poporului român, renumitul istoric Radu Vulpe afirma: "Suntem un popor prin excelență romanic. Latinitatea constituie caracterul esențial al limbii noastre al culturii, al conștinței noastre. A fost stimulentul energiei noastre etnice, căruia îi datorăm puterea de supraviețuire, capacitatea de rezistență, voința de libertate și unitate, ... valori spirituale ale civilizației romane păstrate neîntrerupt și cultivate ca însușiri de căpetenie ale neamului nostru" . Este cunoscut că noi, românii, am constituit și rămânem piatra de hotar a latinității creștine în Răsăritul Europei.

Bibliografie

I. IZVOARE:

EDIȚII ALE SFINTEI SCRIPTURI:

❖ Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008.

❖ Biblia sau Sfânta Scriptură, Ediție jubiliară a Sfântului Sinod, tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,cu aprobarea Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001.

LUCRĂRI:

❖ Mineiul lunei Decemvrie, Tipografia I.B.M.O.R., București, 2012.

❖ Molitfelnic, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002.

❖ Sinaxarium Ecclesiae Constantinopolitane, opera et studio DELEHAYE, H. în Propylaeum adActa Sanctorum Novembris, Bruxellis, 1902.

II. DICȚIONARE:

❖ BLACKBUM, Simon, Dicționar de filosofie, traducere de Cătălina Iricinschi, Editura Univers enciclopedic, București, 1999.

❖ BOCIAN, Martin; KRAUT, Ursula; LENZ, Iris, Dicționar enciclopedic de personaje biblice, Editura Enciclopedică, București, 1996.

❖ BRIA, Pr. Prof. Dr. Ioan, Dicționar de Teologie Ortodoxă A-Z, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994.

❖ CIORĂNESCU, Alexandru, Dicționarul Etimologic al Limbii Române, ediție îngrijită de Șandru Mehedinți, Tudora și Popescu Marin, Magdalena, Editura Saeculum I.O., București, 2005.

❖ COCAGNAC, Maurice, Simbolurile Biblice (Lexic Teologic), traducere din limba franceză de Slăvescu, Michaela, Editura Humanitas, București, 1997.

❖ ELIADE, Mircea; Ioan Petru Culianu, Dicționar al religiilor, Editura Humaitas,

București, 1993.

MIRCEA, Pr. Dr. Ioan, Dicționar al Noului Testament A-Z, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1995.

SORESCU, Pr. Vasile, Figuri, evenimente și locuri biblice (Dicționar), Editura Saeculum I.O., București, 1995.

TIMUȘ, P.S., Gherasim, episcopul Argeșului, Dicționar aghiografic, ediție îngrijită de Băbuț, diac., Gheorghe, Editura Pelerinul Român, Oradea, 1998.

...

Preview document

Teologia colindelor - Pagina 1
Teologia colindelor - Pagina 2
Teologia colindelor - Pagina 3
Teologia colindelor - Pagina 4
Teologia colindelor - Pagina 5
Teologia colindelor - Pagina 6
Teologia colindelor - Pagina 7
Teologia colindelor - Pagina 8
Teologia colindelor - Pagina 9
Teologia colindelor - Pagina 10
Teologia colindelor - Pagina 11
Teologia colindelor - Pagina 12
Teologia colindelor - Pagina 13
Teologia colindelor - Pagina 14
Teologia colindelor - Pagina 15
Teologia colindelor - Pagina 16
Teologia colindelor - Pagina 17
Teologia colindelor - Pagina 18
Teologia colindelor - Pagina 19
Teologia colindelor - Pagina 20
Teologia colindelor - Pagina 21
Teologia colindelor - Pagina 22
Teologia colindelor - Pagina 23
Teologia colindelor - Pagina 24
Teologia colindelor - Pagina 25
Teologia colindelor - Pagina 26
Teologia colindelor - Pagina 27
Teologia colindelor - Pagina 28
Teologia colindelor - Pagina 29
Teologia colindelor - Pagina 30
Teologia colindelor - Pagina 31
Teologia colindelor - Pagina 32
Teologia colindelor - Pagina 33
Teologia colindelor - Pagina 34
Teologia colindelor - Pagina 35
Teologia colindelor - Pagina 36
Teologia colindelor - Pagina 37
Teologia colindelor - Pagina 38
Teologia colindelor - Pagina 39
Teologia colindelor - Pagina 40
Teologia colindelor - Pagina 41
Teologia colindelor - Pagina 42
Teologia colindelor - Pagina 43
Teologia colindelor - Pagina 44
Teologia colindelor - Pagina 45
Teologia colindelor - Pagina 46
Teologia colindelor - Pagina 47
Teologia colindelor - Pagina 48
Teologia colindelor - Pagina 49
Teologia colindelor - Pagina 50
Teologia colindelor - Pagina 51
Teologia colindelor - Pagina 52
Teologia colindelor - Pagina 53
Teologia colindelor - Pagina 54
Teologia colindelor - Pagina 55
Teologia colindelor - Pagina 56
Teologia colindelor - Pagina 57
Teologia colindelor - Pagina 58
Teologia colindelor - Pagina 59
Teologia colindelor - Pagina 60
Teologia colindelor - Pagina 61
Teologia colindelor - Pagina 62
Teologia colindelor - Pagina 63
Teologia colindelor - Pagina 64
Teologia colindelor - Pagina 65
Teologia colindelor - Pagina 66
Teologia colindelor - Pagina 67
Teologia colindelor - Pagina 68
Teologia colindelor - Pagina 69
Teologia colindelor - Pagina 70
Teologia colindelor - Pagina 71
Teologia colindelor - Pagina 72
Teologia colindelor - Pagina 73
Teologia colindelor - Pagina 74
Teologia colindelor - Pagina 75
Teologia colindelor - Pagina 76
Teologia colindelor - Pagina 77
Teologia colindelor - Pagina 78
Teologia colindelor - Pagina 79
Teologia colindelor - Pagina 80
Teologia colindelor - Pagina 81
Teologia colindelor - Pagina 82

Conținut arhivă zip

  • Teologia colindelor.doc

Alții au mai descărcat și

Cultul Maicii Domnului în Vechiul și Noul Testament

„Biserica a considerat-o întotdeauna pe Fecioara Maria Născătoare de Dumnezeu, căci numai astfel se poate mărturisi că Cel ce S-a născut din ea nu...

Virtute si Pacat la Sfantul Apostol Pavel

INTRODUCERE Personalitatea Sf. Apostol Pavel domină întreaga dezvoltare a istoriei creştinismului primar, întrucât activitatea sa misionară a...

Aspectul religios - moral al cultului divin ortodox

Introducere Afirmaţiile mesajului creştin trebuie să prezinte propoziţii certe, nu ipoteze sau opinii personale. Ele pot avea un astfel de statut...

Istoria și evoluția Liturghiei

1. Denumirile Jertfei Euharistice Jertfa euharistică a Noului Legământ nu a fost cunoscută încă de la început sub denumirea de Liturghie. Înainte...

Învățătura sfantului Grigorie Palama despre energiile necreate - disputa palamită

I. INTRODUCERE Cu toate că Sfântul Grigorie a trăit în secolul al XlV-lea, el are încă multe de spus vremurilor noastre, întrucât, așa cum știm,...

Tinerii în Hristos și în Biserică - Probleme morale ale tinerilor de azi

Introducere Biserica, ca Trup al lui Hristos, în ziua de astăzi, este tot mai bolnăvicioasă din cauza faptului că mădularele din care ea este...

Despre frica de Dumnezeu

INTRODUCERE În lucrarea de față îmi propun să prezint tema anunțată în titlu printr-o abordare în două direcții: prezentarea unor elemente de...

Învierea morților după epistolele pauline

Argument După un studiu de patru ani la Seminarul Teologic Ortodox ’’ Veniamin Costachi ,, , cu binecuvântarea Parintelui Vasile Păvăleanu, de a...

Ai nevoie de altceva?