Cantecul epic sau balada populara - sursa de inspiratie pentru literatura culta

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Aceasta disertatie trateaza Cantecul epic sau balada populara - sursa de inspiratie pentru literatura culta.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 91 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Romana

Cuprins

Argument 2
Capitolul I Aspecte ale cercetării folcloristice a cântecului epic: Definiții, clasificări, interpretări 6
Capitolul al II-lea „Miorița”, de la creația poetică folclorică la interpretările culte 18
Capitolul al III-lea Eposul folcloric pastoral - sursă de inspirație pentru Mihail Sadoveanu - „Baltagul” 27
Capitolul al IV-lea Tema sacrificiului pentru creație - „Meșterul Manole” în „lectură” blagiană 37
Capitolul al V-lea Aplicații metodice 47
5.1. C.D.Ș.-UL CA INSTRUMENT DE APROFUNDARE/ EXTINDERE A CUNOȘTINȚELOR DIN PROGRAMA ȘCOLARĂ 47
5.2. PROIECT C.D.Ș- CÂNTECUL EPIC TRANSPUS ÎN LITERATURA CULTĂ 49
5.3. PROIECT OPȚIONAL 50
5.3.1. PROGRAMĂ DE OPȚIONAL DE LIMBA ROMÂNĂ 51
5.3.2. PROGRAMA ȘCOLARĂ ORGANIZATĂ MODULAR 53
PARTEA I. IDENTITATEA DISCIPLINEI DE STUDIU 53
5.3.3. STANDARDUL CURRICULAR DE EVALUARE AL DISCIPLINEI PE NIVEL DE ȘCOLARITATE 55
PARTEA A II-A. ORGANIZAREA MODULARĂ A DISCIPLINEI PE AN ȘCOLAR-CLASA a XI-a 57
5.3.4.4. SISTEMUL MODULELOR 57
5.4. MODULE SPECIFICE 57
5.5.PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ 69
Bibliografie 74
PROIECT DIDACTIC 75
Material didactic 1 79
Material didactic 2 80
Anexa 1 81
Anexa 2 82
PROIECT DIDACTIC 83
Fișă de lucru 87
Bibliografie 88
I. Bibliografie 88
II. Opere literare utilizate 90
III. Bibliografie didactico-metodică 90

Extras din document

Argument

În lucrarea de față mi-am propus să abordez tema ,,Cântecul epic sau ,,balada populară"-sursă de inspirație pentru literatura cultă", deoarece consider că este o temă foarte importantă, atât din punct de vedere al activității didactice, cât și din punct de vedere științific, cântecele epice românești definind concepția poporului nostru despre evoluție și istorie, muncă și creație, iubire și existență.

Literatura noastră cultă a dat naștere unor opere ce au depășit cu mult aspectele cântecelor epice, trecând de la prelucrarea folclorică la adevărate capodopere ale culturii noastre. Toate acestea devin adevărate dovezi ale felului în care scriitorul resimte, ca un bun al spiritualității poporului său, vechile cântece epice ce cunosc o largă răspândire.

Putem observa, prin varietatea operelor literare propuse de programa școlară sau prin lecturile suplimentare, că numeroase creații au preluat teme și motive prezente în ,,Miorița" și ,,Monastirea Argeșului".

De altfel, scriitorii noștri nu au renunțat nici la simbolurile dezvoltate din mitologia universală, dar, de cele mai multe ori, s-au dovedit mult mai apropiați de motivele folclorului autohton.

Scriitorii canonici prevăzuți în programele școlare pentru liceu au relații profunde cu folclorul nostru: Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu sau Lucian Blaga.

În timp ce alte culturi au renunțat la motivele folclorului autohton, în literatura română, începând cu scriitorii prepașoptiști și pașoptiști, se vede o legătură strânsă între literatura cultă și literatura populară, cea din urmă devenind o sursă inepuizabilă de inspirație pentru cea dintâi, susținându-i originalitatea.

Abordarea temelor cântecului epic poate fi pusă și pe seama faptului că literatura română modernă a apărut odată cu interesul scriitorilor pentru folclor, dându-se curs îndemnului lui Mihail Kogălniceanu din articolul program ,,Introducție", din primul număr al revistei, Dacia literară, de a căuta subiecte de inspirație în frumusețea spirituală românească.

Reprezentanții modernismului românesc, de asemenea, nu vor considera învechită păstrarea tradiției ca emblemă definitorie a culturii noastre, simțind legăturile nevăzute cu folclorul. Viața oamenilor de la țară a constituit o lungă perioadă de timp subiectul preferat al scriitorilor români care s-au inspirat din literatură și tradiția populară românească.

Tânăra generație a pierdut legătura cu tradițiile populare, trăind într-o societate ce se află într-o permanentă schimbare, într-o explozie a tehnicii, a informației și a științei. O mare parte din tradiții sunt percepute în mod greșit de către tineri, sau le sunt complet necunoscute acestora, astfel încât ajung să se piardă sau să fie înlocuite cu sărbători străine. La aceste cauze se adaugă și interesul tot mai mic al elevilor pentru lectură, acest lucru având ca efect golul de cunoștințe al tinerilor.

De aceea, mi-am propus ca aplicație metodică realizarea unui proiect de curs opțional cu titlul Cântecul epic transpus în literatura cultă, care poate fi predat la clasele cu specializarea filologie, și nu numai.

În ceea ce privește abordarea științifică a subiectului acestei lucrări, consider că baladele populare românești merită să fie studiate în egală măsură cu cele ale altor popoare, deși au căzut în uitare, programele școlare neglijându-le.

Cântecele epice, circulând în lumea satului sub numele de cântece bătrânești, haiducești sau voinicești, au ilustrat ritualuri și interdicții, lupte ale omului cu elemente naturale personificate sau elemente de ceremonial.

Prezenta lucrare dorește a fi un studiu despre relația dintre literatura populară și cea cultă, cu privire la ,,existența" spirituală datorită căreia omenirea a parcurs drumul către cunoașterea identității de sine.

Cântecele epice au reprezentat izvoare de inspirație pentru realizarea unei literaturi culte, originale, opere de autor cum ar fi: ,,Baltagul" - Mihail Sadoveanu, ,,Meșterul Manole" - Lucian Blaga etc.

Ca sursă de documentare științifică, în redactarea lucrării de față m-am oprit asupra unor lucrări ca: Folclor literar românesc de Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, De la Zalmoxis la Genghis-Han de Mircea Eliade, Folclor - Proiectul pentru învățământul rural de Nicolae Constantinescu și Ioana-Ruxandra Fruntelată, Folclor și literatură cultă de A. Gh. Olteanu etc.

Lucrarea este structurată în cinci capitole. Primul capitol intitulat Aspecte ale cercetării folcloristice a cântecului epic: Definiții, clasificări, interpretări, prezintă probleme importante care s-au impus în cercetarea cântecului epic românesc legate de originea, evoluția, istoricitatea, clasificarea și delimitarea unor categorii interne ale acestei specii folclorice.

Atfel, sistemele de clasificare elaborate până în prezent sunt foarte deosebite unele de altele și chiar contradictorii, vorbindu-se, de asemenea, despre originea de curte a baladei populare românești (Lambrior și mai târziu N. Iorga).

Cel de-al doilea capitol numit ,,Miorița”, de la creația poetică folclorică la interpretările culte prezintă dezbaterile și lupta de idei în legătură cu ,,Miorița”.

De asemenea, sunt evidențiate cele două interpretări opuse ale atitudinii ciobanului în fața morții, o categorie a exegeților baladei vorbind despre o etică fatalistă, în timp ce o altă categorie vede în comportamentul personajului mioritic o atitudine activă în fața morții.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cantecul epic sau balada populara - sursa de inspiratie pentru literatura culta.doc

Bibliografie

I. Bibliografie
1. Amzulescu, Al. I. Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1981.
2. Amzulescu, Al. I. Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1983.
3. Angelescu, S., Mitul și literatura, București, Editura Univers, 1999.
4. Caracostea, D. Poezia tradițională română I, II - Balada populară și doina -, București, Ediție critică de D. Șandru, prefață de Ovidiu Bârlea, Editura pentru literatură, 1969.
5. Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, vol. I-V, București, Editura Cultura națională, 1934-1936.
6. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București, Editura SemnE, 2003.
7. Constantinescu, N., Fruntelată I.R., Folclor, București, Proiectul pentru învățământul rural. Ministerul Educației și cercetării, 2006.
8. Constantinescu, N., Lectura textului folcloric, București, Editura Minerva, 1986.
9. Diaconu, I., Ținutul Vrancei. Etnografie - Folclor- Dialectologie III, Miorița, București, Editura îngrijită și studiu introductiv de Paula Diaconu Bălan, Editura Minerva,1989.
10. Eliade, M., De la Zalmoxis la Genghis-Han. Studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei orientale, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980.
11. Eliade, M., Comentarii la Legenda Meșterului Manole, București, Editura Humanitas, 2004 (1943).
12. Eretescu, C., Folclorul literar al românilor. O privire contemporană, București, Editura Compania, 2004.
13. Fochi, A., Miorița. Tipologie, circulație, geneză, texte, București, Editura Academiei, 1964.
14. Fochi, A., Cântecul epic tradițional al românilor. Încercare de sinteză, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985.
15. Olteanu, A. Gh., Folclor și literatură cultă, Brașov, editura Orientul latin, 1994.
16. Olteanu, A. Gh., Reflexe folclorice în literatura scrisă, București, Editura Humanitas, 2000.
17. Paleologu, Al., Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu, București, Editura Cartea Românească, 1978.
18. Papadima, O., Izvoare folclorice și creație originală, București, Editura Academiei R.S.R., 1970.
19. Pop, Mihai, Folclor românesc, vol.I Teorie și metodă, vol.II, Texte și interpretări, ediție îngrijită de Nicolae Constantinescu și Alexandru Dobre, București, Editura „Grai și Suflet - Cultura Națională”, 1998.
20. Pop, M., Ruxăndoiu, P., Folclor literar românesc, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1976.
21. Rusu, L., La sens de l’existence dans la poésie populaire roumaine, traducere de Vasile Voia, Paris, 1935
22. Taloș, I., Meșterul Manole, București, Editura Minerva, 1973.
23. Taloș, I., Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european II.Corpusul variantelor românești, București, Editura „Grai și Suflet - Cultura Națională”, 1997.
24. Țugui, G., Balada romantică, Iași, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, 2001
...