Productiile Mediatice de Divertisment intre Utilitate si Distractie

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta disertatie trateaza Productiile Mediatice de Divertisment intre Utilitate si Distractie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 77 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Mariana Steluta Coculescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Romana

Cuprins

CUPRINS
Introducere : Explozia producțiilor de divertisment în televiziunea română. 1
CAPITOLUL I : De la eveniment,informație, la divertisment televizat. 3
1.1 Definiția și caracteristicile evenimentului 7 1.2 Definiția și caracteristicile informației 9 1.3Conceptul de comunicare – definiții, caracteristici, tipuri,Comunicarea televizuală 10 1.5Funcția de divertisment: caracteristici 11
CAPITOLUL 2 : Audiența, factor important în selecția emisiunilor de divertisment televizate 13
2.1 Televiziunea între audienta și consum 15. 2.2 Masurarea audienței. Scurt istoric 18 2.3 Indicatori de audiență 19 2.4 Metode de cercetare a audienței 21 2.5 Metode de masurare a audienței 32
CAPITOLUL 3: Reality-show-ul și talk-show-ul din perspectiva teoretică 33
3. 1. Evoluția televiziunii-între realitate și ficțiune 32 3. 2.Cum definim Reality-show-ul:definiție, caracteristici 36 3.3.Reality-show-ul versus talk-show 38 3. 4. Reality-show-ul și talk-show-ul în România 42 3. 5 Efecte ale reality-show-ului și talk-show-ului asupra publicului 46
CAPITOLUL4:.Studiu de caz, postul de televiziune, Prima Tv, cu emisiunea Cronica Cârcotașilor 50
4.1.Istoricul și particularitățile televiziunii Prima Tv 51 4.2 Cotele de audiență și grila de programe a emisiunilor de divertisment 52 4.4Analiza unui produs media-Cronica Cârcotașilor, 60 4.5 Factori externi de influență a canalului 62
Anexa nr.1 Emisiuni tv,de divertisment,intervale orale, Premiile Radar de Media 63
Anexa nr.2 Audienţe şi preferinţe ale telespectatorilor,cele mai urmarite emisiuni de divertisment a lunii mai 65
Anexa nr.3 Câteva fotografii făcute în scopul promovării emisiunilor de divertisment 68
Concluzii 68
Bibliografie 70

Extras din document

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să realizeze o analiză de ansamblu a producțiilor mediatice de divertisment ,talk-show-uri și reality-show-uri , a felului în care acestea sunt livrate publicului, a elementelor cheie pe care televiziunile le-au imaginat pentru ca totul sa fie cât mai „cathing”,și a utilitații care se bazează pe destinderea consumatorilor și evadarea din viața de zi cu zi. În fiecare zi, în fiecare moment, ființele comunică între ele, adica fac schimb de informații. Pentru aceasta, oamenii folosesc diferite mijloace, unele dintre ele numite "mijloace de comunicare în masa" sau "mass-media”.Comunicarea face posibilă coexistența oamenilor. Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple de a stabili un contact cu ceilalți. Comunicarea directă între oameni este realizată prin intermediul cuvintelor sau a gesturilor. Dar, pentru a face un schimb de idei sau pentru a împărtăși cunoștințe cu persoane aflate departe, e nevoie de mijloacele cu ajutorul carora să se transmită informațiile la distanță: acestea sunt mijloacele de comunicare în masa sau mass-media. Apariţia audiovizualului şi în special a televiziunii a dus la o explozie informaţională şi de comunicare ce defineşte prin caracteristici proprii un limbaj accesibil şi instantaneu. Dacă mesajul tipărit presupune cunoaşterea semnelor comunicării pentru a fi receptat, cel puţin în mică parte de publicul a "law-education”, mesajul audiovizual dispune atât de imagine, cât şi de cuvânt în relatarea informaţiilor, ceea ce îi conferă un stătut particular.Modalitatea prin care practic televiziunea poate aduce divertisment de oriunde de pe planetă şi având avantajul faţă de posturile de radio de a transmite şi imagini din acel loc, a contribuit decisiv la importantă pe care o are astăzi televiziunea. Nu întâmplător, Wangermel şi Lhoest sunt de părere că televiziunea a ajuns cel mai autoritar mijloc de comunicare în masă. Prin impactul mijloacelor de exprimare televiziunea nu numai că determină comunicarea ci mai mult decât atât, contribuie la asigurarea legăturii sociale în societatea noastră individualizata de masă. (Dominique Wolton,”Elogiu marelui public”)Conectându-se cum vrea şi când vrea de acasă, spectatorul participă liber, din spaţiul cel mai intim, la o activitate de divertisment colectivă. Publicul dispune de autonomia de a alege canalul de divertisment pentru că, ofertă se încadrează într-o sferă largă: el poate alege o televiziune generalista de stat sau o televiziune comercială. Multitudinea opţiunilor telespectatorilor, devenită posibilă că urmare a apariţiei posturilor particulare ,a mărit substanţial numărul consumatorilor de televiziune. Românul s-a trezit brusc în faţă unei oferte pe care o aştepta, considerată mult prea mult timp că „un fruct oprit”, dar pe care nu a fost decât în mică parte, pregătit să o primească selectiv,„A inghitit” de toate!Dincolo de această explozie de divertisment şi de ofertele generoase ale posturilor de televiziune din ţara noastră, am observat că în emisiunile televizate care se derulează pe diferitele canale din România sistemul mass media este stimulat de libertatea de expresie şi informaţie,de comunicare,graniţă dintre jurnalism şi disvertisment devine din ce în ce mai puţin vizibilă,presă populară a privilegiat întotdeauna divertismentul,mijloacele de comunicare recurgând la el în toate producţiile.Efectele producţiilor mediatice de divertisment conferă mijloacelor de informare în masă mai multe roluri,terapeutic cathartic,de eliberare de descărcare de educare.Într-un mod subtil divertismentul poate să educe şi să instruiască societatea prin intermediul jocurilor de logică,a cuvintelor încrucişate,a emisiunilor de divertisment cu caracter informativ.Se pare, că diferitele emisiuni de divertisment relatează aceleaşi evenimente suplinite de aceleaşi imagini. Singurele elemente distinctive par a fi modul de prezentare din studio, realizările tehnice ale televiziunii şi comentariile care însoţesc emisiunile difuzate, în realitate, televiziunile se interesează de aceleaşi chestiuni distractive şi social-economice.De unde, totuşi, această standardizare a divertismentului? În plus, mass-media are că obiect de interes mai mult noutăţile negative decât pe cele favorabile societăţii în care trăim, preferând astfel divertismentul cu caracter senzaţionalist, cu un grad ridicat de spectaculozitate.Ne întrebăm atunci de ce din marea cantitate de informaţii care parvine instituţiilor media, în emisiunile de divertisment sunt selecţionate cu prioritate doar anumite subiecte. Care sunt motivele alegerii unui tip de informaţie şi cum se operează ierarhizarea emisiunilor? Oare tendinţa generală de globalizare se extinde şi în domeniul informaţiei televizate?Plecând din acest punct se impune să înţelegem cum ia naştere o informaţie televizată şi cum ajunge această pe o anumită poziţie în emisiunile de divertisment televizate. Această problematică ne îndeamnă să ne întrebăm mai întâi: Ce este aceea o informaţie? Sunt verificate informaţiile înainte de a fi difuzate? Cine este cel care decide asupra informaţiilor care vor fi difuzate? Decizia aparţine uneia sau mai multor persoane? În funcţie de ce obiective se decide reţinerea unei informaţii? Sunt oare diversele mijloace media autonome sau nu? Sunt ele libere, independente în alegerea lor, sunt stăpâne asupra propriilor decizii sau sunt influenţate de către factori externi, şi dacă da, care sunt ei? Interesul şi curiozitatea de a răspunde la toate aceste întrebări ne-au condus la alegerea subiectului prezenţei lucrări Pentru a putea răspunde mai bine la aceste întrebări, mi s-a părut indispensabil să înţeleg cum anume are loc procesul de selecţie a informaţiei la modul concret.Mi-am îndreptat deci atenţia către un post de televiziune comercial specializat în difuzarea emisiunilor de divertisment, şi anume PRIMA Tv cu emisiunea Cronică Cârcotaşilor pentru a înţelege cum se desfăşoară acest proces printr-o monitorizare într-un interval de şapte zile.Similar filmului , televiziunea şi producţiile video reprezintă mijloace de cultură în masă care utilizează tehnică de reproducere tehnologică. Se pare că artele reproductibile, de genul televiziunii, producţiilor video, unicitatea şi transcendenţă au pierdut irevocabil teren în favoarea multiplicităţii, efmerului şi caracterului anonim. Concepţiile pivind producţiile tv de divertisment îmbrăca două forme: prima formă sunt o constituie : reality-show”- ul transmiterea realităţii direct şi într-un timp real spectatorului, aparent fără nici o selectare, control sau mediere şi a două formă talk-show-ul, care este o formă de schimb organizată astfel încât să scoată la iveală conflictul, dramă umană, sub diverse aspecte, în legătură cu o temă-pretext, printr-o confruntare a unor judecăţi şi opinii exprimate tranşant şi cu ajutorul unui dispozitiv televizual

CAPITOLUL I : De la eveniment,informație,comunicare la divertisment televizat

Am pomenit în deschiderea lucrării mai tot timpul de informaţie şi eveniment fără a aduce lămuriri cu privire la aceste două concepte. Prin urmare considerăm că este necesar să le clarificăm, şi să subliniem diferenţele, dar şi legătura dintre informaţie şi eveniment. Făcând referinţă la Mouillaud şi Tetu[1], Thierry Lancien (1995, p.9) defineşte într-o manieră simplă relaţia dintre aceste două concepte: putem numi eveniment faptele întâmplate în ceea ce numim realitate, pe când informaţia este tratarea mediatică a acesteia.”

Fisiere in arhiva (1):

  • Productiile Mediatice de Divertisment intre Utilitate si Distractie.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI FACULTATEA LITERE SI STIINTE