Evidența Elevilor într-o Școală

1. INTRODUCERE

Evidenţa cu ajutorul calculatorului reprezintă o activitate care se regăseşte în multe domenii de activitate cum sunt: evidenţa populaţiei, evidenţa elevilor şi studenţilor, evidenţa mărfurilor într-un depozit, evidenta cărţilor intr-o bibliotecă etc.

Când vorbim de evidenţa cu ajutorul calculatorului atunci automat trebuie să vorbim de baze de date.

Lucrarea de faţa prezintă modul de proiectare şi implementare a unei baze de date destinate realizării evidenţei automate a elevilor într-o şcoală.

Conceptul de bază de date se referă la stocarea volumelor mari de date pe suport de memorie de capacitate corespunzătoare. Pentru a realiza stocarea şi prelucrarea acestor volume de date s-au dezvoltat tehnici şi metode specifice domeniului.

Primele baze de date erau dezvoltate pe sisteme de calcul de tip mainframe şi erau manipulate de oameni special pregătiţi pentru a gestiona aceste sisteme.

O dată cu dezvoltarea sistemelor personale (PC), au apărut şi primele aplicaţii de baze de date care foloseau un singur fişier pentru a stoca toată informaţia din baza de date (denumite baze de date „flat file"). Ele erau de tip Xbase, un limbaj care s-a răspândit foarte repede fiind folosit în special la manipularea datelor. Sistemele care l-au folosit au fost dBase, FoxBase, FoxPro. Aceste versiuni rulau sub sistemul MS-DOS şi împărtăşeau limitările acestuia. Cea mai răspândită aplicaţie care foloseşte limbajul xBase a fost FoxPro, sistem dezvoltat iniţial de firma Fox Software sub numele de Foxbase. Chiar şi în zilele noastre există firme care stochează date extrem de importante în baze de date FoxPro, iar cel mai cunoscut exemplu este cel al organizaţiei care gestionează Euro Tunel.

La începutul anilor 90, firma Microsoft Corporation a lansat aplicaţia Access, aplicaţie care se bazează în mare parte pe logica de stocare a sistemului FoxPro, sistem care fusese achiziţionat de firmă în 1989. Aplicaţia Access a devenit, în scurt timp, cea mai folosită aplicaţie de gestiune a bazelor de date „flat file" de pe sistemele personale. Ajuns acum la versiunea 2003 SGBD-ul MS-Access s-a schimbat fiind scalabil către baze de date Microsoft SQL Server. Totodată, începând cu versiunea 7 i s-a adăugat un limbaj de programare dedicat (Visual Basic for Applications - VBA), bazat pe limbajul de programare Visual Basic. Prin intermediul acestuia se puteau manipula datele mai uşor, se puteau folosi automatisme pentru diverse interogări, afişări etc. Începând cu versiunea 9, limbajul integrat este compatibil cu Visual Basic şi cu limbajul folosit de MS SQL Server. Versiunea 2003 poate genera programe executabile (fişiere *.exe) astfel încât nu mai este nevoie de prezenţa acestuia pe maşina pe care rulează o aplicaţie specifică MS-Access. Acest mod de lucru aminteşte de posibilitatea de a genera executabile adăugată SGBD-ului FoxPro chiar de la versiunile sub MS-DOS.

În privinţa sistemelor server, piaţa s-a dezvoltat uimitor de repede deoarece s-a constatat cât de folositoare sunt sistemele dedicate acestui lucru. Oracle a lansat şi şi-a dezvoltat baza de aplicaţii server, astăzi ajungând la versiunea 9. Începând cu versiunea 8i, au fost introduse extensii orientate pe obiecte. Lansată cu ocazia Oracle OpenWorld, Oracle 9i reprezintă cea mai completă infrastructura pregătită pentru rularea aplicaţiilor Internet. Oracle 9i include Oracle 9i Database şi Oracle 9i Application Server si pachetul de unelte de dezvoltare Oracle 9i Developer Suite.

În ceea ce priveşte corporaţia Microsoft, aceasta a lansat tot în anul 2000 serverul de baze de date SQL Server 2000. Aplicaţia se doreşte a fi un concurent direct pentru aplicaţiile Oracle, iar pentru acest fapt i s-a adăugat suport 100% pentru limbajul XML prin intermediul căruia se poate interoga direct serverul dintr-un browser (dacă serverul a fost configurat să suporte această facilitate).

Tot în 2000, compania IBM a lansat varianta 7 a aplicaţiei DB2. Aceasta aplicaţie, ca şi Oracle, este implementata pe mai multe platforme (inclusiv Linux), fiind o aplicaţie pur obiectuală.

Pe sistemele Linux, cel mai folosit server de baze de date este MySQL. Cu toate că există un alt produs gratuit (MySQL este gratuit atât timp cât aplicaţia dezvoltata nu este revânduta) - PostgreSQL, MySQL rămâne preferatul programatorilor de Linux. De ce? Pentru că limbajul cel mai folosit pe partea de server web - PHP - dispune de o extensie MySQL înglobată. Dar nu numai acest lucru a influenţat folosirea MySQL. Una dintre alegeri a fost şi datorită uşurinţei administrării acestui server, el dispunând de un client de accesare inclus.

Există sute de modalităţi de depozitare a datelor în baza de date. Cele mai utile aplicaţii de computer stochează date, dar adesea ele o fac în moduri proprii, specifice.

În tot mai mare măsură, oamenii de afaceri îşi dau seama că o mulţime de informaţii importante rămân neutilizate sau neintegrate, fiindcă nu sunt într-un format „adecvat”. Companiile se instalează pe Internet şi se interesează de reacţiile la produsele lor. Tot mai mult, acele reacţii vin sub formă de e-mail-uri. Foarte puţine companii pot face uz pe scară largă de informaţia din acele e-mail-uri, le pot sorta, căuta sau exploatade o manieră organizată. Şi mai puţine companii încă pot utiliza eficient datele pe bază de HTML, cum ar fi cataloagele Web ale competitorilor lor.