Adolescentii si Importanta Educatiei Sociale si Religios - Morale in Familie Scoala si Biserica

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Aceasta disertatie trateaza Adolescentii si Importanta Educatiei Sociale si Religios - Morale in Familie Scoala si Biserica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 156 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Sociologie

Cuprins

Cuvânt înainte 2
I. Raportul persoană – percepţie a Divinităţii 3
I. 1. Personalitatea în context social 5
I. 2. Nevoia omului de Dumnezeu 7
I. 3. Abordarea teologică a persoanei umane 10
I. 4. Psihologia adolescentului 12
I.5. Caracteristici psiho-socio-religioase ale tinerilor 16
I. 6. Problemele spirituale ale tinerilor - concepţia nihilistă despre lume 20
I.6.1. Nihilismul 21
I.6.2. Vitalismul 21
I.6.2.1. Divertismentul şi Suferinţa (filmele şi muzica) 22
I.6.2.2. Suferinţa 27
I.6.2.3. Drogurile 28
I.6.2.4. Sexulitatea şi libertatea omului 32
I.6.2.5. Filosofiile orientale 36
I.6.3. Nihilismul distrugerii 41
I.6.3.1. Violenţa 41
I.6.3.2. Sinuciderea 44
I.7. Împlinirea spirituală în tinereţe 46
I.7.1. Iubirea - împlinirea umanului ( căsătoria, monahismul) 46
I.7.1.1. Monahism sau căsătorie 47
II. Implicaţiile factorilor formativi (educaţionali şi religios-morali) în viaţa tinerilor 54
II. 1. Rolul familiei în formarea tinerilor 57
II. 2. Şcoala şi rolul ei în educarea tinerilor 62
II. 3. Misiunea Bisericii în viaţa tinerilor 64
III. Metodologia cercetării 70
III. 1. Operaţionalizarea conceptelor 71
III.1.1. Tema cercetării 71
Adolescenţi (tinerii) şi importanţa educaţiei sociale şi religios - morale în familie, şcoală şi Biserică. 71
III.1.2. Obiective 71
III.1.3. Ipoteze 72
III.1.4. Eşantion, univers al cercetării 72
III.1.5. Dimensiunile cercetării: familială, şcolară, religioasă 72
III.1.5.1. Dimensiunea familială 72
III.1.5.2. Dimensiunea şcolară 73
III.1.5.3. Dimensiunea religioasă 74
III.1.5.4. Caractistici socio-demografice 74
III.1.6. Elaborarea instrumentelor 75
III.1.7. Ancheta pe bază de chestionar 75
III.1.8. Ghid de interviu - semistructurat 82
III.1.9. Interpretarea rezultatelor 82
III.1.10. Corelarea tabelelor 109
III.1.11. Proiect de cercetare pe tema: ,,Tinerii şi importanţa comunicării în societate. Familia, Şcoala, Biserica’’ 113
III.1.12. Fragmente autobiografice 126
III.1.12. Concluzii referitoare de Fragmente autobiografice 144
IV. CONCLUZII GENERALE 146
V. BIBLIOGRAFIE 148

Extras din document

Cuvânt înainte

„Muntele şi omul se aseamănă, dar cu deosebirea că de unde prin munte pământul tinde spre cer, prin om cerul a coborât pe pământ.’’

Omul — ca reflecţie a cerului — reprezintă cununa creaţiei lui Dumnezeu.

Omul nu este numai o fiinţă solitară, care trăieşte izolat de semeni şi de lume, ci o fiinţă socială, acel zoon politikon a lui Aristotel.

De aceea trăsăturile şi funcţiunile omului nu pot fi considerate numai atribute ale sale, dependente numai de el, deoarece ele sunt moduri de conjugare cu lumea, cu societatea mai ales, în care un cuvânt dc spus arc şi mediul.

Persoana umană nu este o fiinţă statică, ea trebuie înţeleasă ca o fiinţă dinamică, în necontenită dezvoltare. Evoluţia ei continuă priveşte atât structura psihologică (inteligenţă, caracter, emotivitate) şi infrastructura biologică (sau corpul) cât şi suprastructura socială (ori societatea).

Sub unghi obiectual, fiinţa este atât cât se vede corpul.

Din punct de vedere sufletesc însă, fiinţa nu se opreşte nicicând la frontiera trupului. Suntem nu numai noi, ci şi familia în care ne-am născut, căsătoria pe care o întemeiem, meseria pe care o avem, clasa şi naţiunea din care facem parte etc.

Lucrarea de faţă vizează dezvoltarea personalităţii din perspectiva familiei, şcolii şi Bisericii, ca factori fundamentali ai educaţiei.

Importanţa unei astfel de teme constă în abordarea practică prin cercetarea fenomenului actual al educaţiei din prisma factorilor amintiţi.

Interesul pentru această temă s-a născut din abordarea interdisciplinară -sociologică şi teologică. Cele două domenii de cercetare au în comun problematica fiinţei umane, una accentuând rolul social al acesteia, cealaltă subliniindu-i dimensiunea spirituală.

I. Raportul persoană – percepţie a Divinităţii

Educaţia este ceva eminamente social, prin originile sale, ca şi prin funcţiile sale şi, prin urmare, pedagogia depinde de sociologie mai mult decât de orice altă ştiinţă.

Personalitatea umană se dezvoltă în mod necesar în continuarea unor premise pe care natura le fixează în codul genetic al individului. Educaţia are rolul de a stimula evoluţia potenţelor genetice, permiţând realizarea naturii umane.

La nivelul speciei umane, educaţia este necesară şi posibilă tocmai pentru că structurile genetice ale organismului uman obişnuit sunt nespecializate şi prezintă o mare plasticitate.

Educaţia este o funcţie eminamente socială. Ea socializează, adică transformă un individ biologic asocial într-un membru al unei colectivităţi, asigurând interiorizarea comportamentelor „fixate’’ în calitate de comportamente normale, care se regăsesc, dacă nu la toţi indivizii, cel puţin la majoritatea lor.

Educaţia constă într-un efort continuu orientat către a impune copilului moduri de a vedea, de a simţi şi de a acţiona la care el n-ar fi ajuns în mod spontan. Aceasta înseamnă că educaţia se manifestă ca o veritabilă forţă creatoare; „ea nu se mărgineşte să dezvolte pe individ în sensul arătat de natură, făcând vizibile forţele ascunse care nu cer decât să se manifeste. Societatea creează în om un om nou.Grupul social e cel care educă, el e cel care se „reproduce" în fiecare persoană nouă’’

Impactul societate - individ, în planul educaţiei, e posibil întrucât colectivitatea acţionând amplu, influenţează şi provoacă reacţii la nivelul conştiinţei individuale. Pornind de la acest raport, de la acest schimb prin care s-a realizat o unitate din punct de vedere social, educaţia sub unghi sociologic o priveşte ca o rezultantă a circulaţiei valorilor, şi care e posibil de realizat, având încredere în această acţiune. Acţiunea educativă o constituie valorile dominante şi caracteristice ale grupului social, urmat de circulaţia acestora sub forma tradiţiilor şi a sporului de creaţie care se realizează permanent

Fisiere in arhiva (1):

  • Adolescentii si Importanta Educatiei Sociale si Religios - Morale in Familie Scoala si Biserica.doc

Bibliografie

Adams, Jay E., Manualul consilierului spiritual creştin, 1993, Editura Societatea Misionară Română, Wheaton, Illinois.
Adevărul.ro: Dallas, un serial care a luptat cu Ciauşescu,[online], Ana Maria Vieru, [ciatat la 07.06.2008], Disponibil la http://www.adevarul.ro/articole/dallas-un-serial-care-a-luptat-cu-ceausescu/350056
Allport, Gordon, 1991, Structura şi dezvoltarea personalităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Altermedia.Info: Moarte lumii: punkişti deveniţi monahi [online] Frederica Mathewes-Green [citat la 01.04.2008] Disponibil la: http://ro.altermedia.info/antisistem/moarte-lumii-punkisti-deveniti-monahi_1067.html
Arhim. Kapsanis, Gheorghios, 2006, Asceză şi îndumnezeire, Editura Marineasa, Timişoara.
Arhim. Papacioc, Arsenie, 2004, Veşnicia ascunsă într-o clipă, Editura Reîntregirea, Alba Iulia.
Baban, Adriana, 2001, Consiliere educaţionlă, Editura Psinet, Cluj - Napoca.
Banciu, Dan, şi Rădulescu, Sorin, M., 1987, Adolescenţii şi familia. Socializare morală şi integrare socială, Editura Ştiimţifică şi Inciclopedică, Bucureşti.
Baumeister, R., F. şi Muraven, M., 1996, Identity as adaptation to social, cultural, and historical context, Journal of Adolescence, 19.