Analiza Brandului Dracula

INTRODUCERE

Argumentarea temei alese

În zilele noastre, nevoia destinaţiilor de a a se diferenţia de competitoarele sale a devenit mai critică decât oricând. Un brand de succes al destinaţiei turistice constă în realizarea unei poziţionări cât mai bună în mintea şi inima turistului, iar pentru aceasta, oamenii de marketing se concentrează pe experienţa turistică şi creează mesaje de marketing ce apelează mai departe la emoţiile potenţialilor turişti.

Tema cercetării mele se bazează pe aceste informaţii, de aceea am dorit să realizez o analiză cu privire la oportunitatea utilizării mitului Dracula ca brand naţional cu scopul promovării României, în special a turismului românesc în Europa de Vest şi SUA, pe considerentul că turiştii tineri străini sunt atraşi de acest brand şi România are nevoie de un brand puternic ca Dracula. Rezultatele cercetării mele pot fi utilizate de ministrul turismului în vederea creării unui brand de ţară care să atragă turiştii străini. Consider că studiul meu poate să fie foarte eficient deoarece cercetarea am realizat-o pe un eşantion alcătuit din tineri străini şi astfel am reuşit să adun câteva informatii relevante cu privire la dorinţele, sentimentele şi percepţiile acestora cu privire la aşteptările lor atunci când aleg o destinaţie turistică.

Într-o lume supusă globalizării, brandingul de ţară a ajuns să fie un obiectiv inevitabil pentru ţările care vor să supravieţuiască, iar problema brandingului de ţară pentru turismul românesc este majoră. Mulţi străini nu ştiu unde e situată ţara noastră din punct de vedere geografic, alţii cred că Budapesta este capitala. Ignoranţa străinilor are drept cauză lipsa brandului de ţară pentru România. România are nevoie de un brand de ţară pentru a avea o identitate, pentru a ne deosebi de celelalte ţări, a evidenţia turismul românesc între competitorii din zonă, în vederea creşterii atractivităţii ţării noastre ca destinaţie turistică în rândul potenţialilor turişti străini.

Etapele cercetării şi ale elaborării lucrării

Pentru a evalua potenţialul brand de ţară, am realizat o cercetare cantitativă pe bază de chestionar prin care am dorit să determin notorietatea brandului Dracula şi posibilitatea de a-l declara brand turistic naţional.

În ceea ce priveste cercetarea pe bază de chestionar, am parcurs mai multe etape. În primul rând am definit problema şi obiectivele cercetării dorind să văd dacă întradevăr e necesară aprofundarea investigaţiei. De asemenea, am citit literatura de specialitatea şi am elaborat planul de cercetare care să mă ajute la rezolvarea problemei de cercetare, şi anume dacă este necesară realizarea unui brand de ţară, estimarea notorietătii brandului Dracula, posibilitatea utilizării lui etc. Mai mult, am reflectat asupra populaţiei pe care o voi studia şi am decis că cea mai bună alegere sunt tinerii străini deoarece pe baza răspunsurilor acestora voi reuşi întradevăr să observ ce îşi doresc de la turismul românesc şi modul de satisfacere a dorinţelor acestora. Am ales 4 ţări, Germania, Olanda, Franţa şi Statele Unite şi am dorit ca eşantionul meu să fie format din tineri cu vârsta cuprinsă între 20 si 25 de ani deoarece aceştia sunt foarte dornici de a călători. Am decis alegerea unei metode empirice de constituire a eşantionului, printr-o alegere „raţională”, neavând la dispoziţie foarte mult timp şi gândindu-mă la costurile aferente unei cercetări mai ample. Astfel, datorită faptului că ştiam mai mulţi studenţi străini din aceste ţări, am apelat la bunăvoinţa lor de a-mi răspunde la chestionar, dar şi de a-mi oferi numele altor persoane care îndeplinesc criteriile menţionate mai sus.

Chestionarul l-am realizat astfel încât să incite la răspunsuri cât mai eficiente în vederea luării deciziilor. Am fost atentă atât la conţinutul întrebărilor, cât şi la formularea şi forma lor, încercând să evit întrebările inutile. Pentru aceasta, mi-am pus o serie de întrebări printre care: persoana întrebată va putea răspunde întrebării? Va dori aceasta să-mi furnizeze informaţia cerută? Am realizat atât întrebări de cunoaştere, cât şi de opinie şi atitudine, utilizând întrebări deschise, închise, scale pentru a permite persoanei intervievate să îşi exprime opinia în mod diferenţiat.

Următoarea etapă după culegerea datelor a fost analiza datelor în care am prelucrat şi interpretat datele culese în SPSS, prin analiza univariată a întrebarilor, încrucișări, calcularea mediilor, medianelor, modalelor, analiza corespondențelor, analiza componentelor principale, arborescență etc. Toate aceste date le-am inclus ulterior în prezentarea cercetării, dorind de asemenea să realizez anumite recomandări.

Mulţi oameni consideră inadecvată asocierea brandului naţional cu Dracula, în timp ce alţii spun că România ar trebui să profite de situaţie, de aceea în continuare voi dezbate acest subiect atât de controversat.

2. BRAND DE ȚARĂ

2.1. Generalităţi

Poate deveni orice ţară un brand? Cum se face acest lucru? Pe o piaţă extrem de competitivă, nevoia destinaţiilor de a-şi crea o identitate unică pentru a se diferenţia de competitoarele sale a devenit mai critică decât oricând. Azi, majoritatea destinaţiilor susţin că au peisaje spectaculoase, atracţii superbe, oamenii prietenoşi, un patrimoniu şi o moştenire culturală unice. Totuşi, aceşti factori nu mai reprezintă în totalitate factori de diferenţiere, iar un brand de succes al destinaţiei turistice consistă în potenţialul său de a asigura o poziţionare cât mai bună în mintea şi inima turistului. Pentru aceasta, oamenii de marketing se concentrează pe experienţa turistică şi creează mesaje de marketing care se bazează pe această experienţă ce apelează mai departe la emoţiile potenţialilor turişti.

Brandingul de ţară este un set de programe care face ca un stat să se diferenţieze de altul. Acest proces are menirea de a oferi o identitate ţării respective, formând o imagine reală, pozitivă şi atrăgătoare.

O regiune faimoasă cu un brand puternic îşi vinde mai bine produsele, recrutează elite, atrage investitori şi vizitatori şi joacă un rol important în afaceri. În consecinţă, această regiune este mai bogată şi oferă o mai bună calitate a vieţii. Ţinuturile care au un brand pozitiv şi puternic îşi valorizează mai bine produsele şi serviciile, întrucât brandul adaugă valoare acestora.