Regimul Juridic al Spatiului Extraatmosferic

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Aceasta disertatie trateaza Regimul Juridic al Spatiului Extraatmosferic.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 63 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Verginia Vedinas

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Stiinta Administratiei

Cuprins

Introducere
1.NOŢIUNI GENERALE PRIVIND SPAŢIUL EXTRAATMOSFERIC
1.1 Apariţia şi definiţia conceptului de "drept spaţial"
1.2 Delimitarea spaţiului aerian de spaţiul extraatmosferic
1.3 Definiţia, subiectele şi izvoarele dreptului internaţional cosmic
2.PRINCIPIILE DE DREPT COSMIC
2.1 Principiile de bază ale dreptului internaţional cosmic – Consideraţii generale
2.2 Principiul libertăţii de exploatare şi folosire a spaţiului cosmic.
2.3 Principiul folosirii exclusiv în scopuri paşnice a spaţiului cosmic.
2.4 Principiul explorării şi folosirii cosmosului spre binele şi în interesul tuturor ţărilor.
2.5 Principiul responsabilităţii în explorarea şi folosirea spaţiului cosmic.
2.6 Principiul proprietăţii şi jurisdicţiei naţionale asupra obiectelor cosmice.
2.7 Principiul cooperării internaţionale în exploatarea şi folosirea spaţiului cosmic.
2.8 Principiul neadmiterii apropiaţiunii naţionale a cosmosului.
2.9 Principiul interzicerii contaminării spaţiului cosmic şi a corpurilor cereşti.
2.10 Principiul considerării astronauţilor ca trimişi ai omenirii.
3. NORME CU CARACTER SPECIAL PRIVIND DREPTUL SPAŢIAL
3.1.Statutul astronauţilor, salvarea şi reîntoarcerea lor lor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul cosmic
3.2. Norme privind înmatricularea obiectelor cosmice
3.3 Norme privind explorarea lunii şi a celorlalte corpuri cereşti
3.4 Norme privind responsabilitatea pentru activitatea spaţială.
4. MODUL DE COOPERARE AL STATELOR PENTRU UTILIZAREA SPAŢIULUI EXTRAATMOSFERIC
4.1 Programe spaţiale cu caracter universal şi regional
4.2 Exploatarea Lunii şi a celorlalte corpuri cereşti
4.3 Teledetecţia prin satelit
Studiu de caz - Oportunitatea de drept a accesului României la orbita geostaţionară
Concluzii
Bibliografie selectivă

Extras din document

Introducere

În literatura juridică de drept internaţional există păreri controversate cu privire la istoria apariţiei acestui drept. Într-un şir de lucrări se menţionează faptul că dreptul internaţional a apărut şi s-a dezvoltat o dată cu apariţia statelor. Cunoscutul autor L. Oppenheim (1858-1919) afirmă că dreptul internaţional este “un produs al civilizaţiei creştine care există de 400 de ani” .

Dacă luăm în consideraţie aceste afirmaţii ca fiind corecte, atunci putem concluziona că omenirea cateva mii de ani a trăit in afara normelor de drept internaţional, afirmaţie cu care nu putem fi de acord.

În alte lucrări de specialitate se consideră că originea normelor de drept internaţional poate fi constatată din cele mai vechi timpuri. De la apariţia unor reguli fragmentate însă până la apariţia unor norme şi instituţii de drept internaţional s-a scurs o perioadă indelungată de timp.

Pe măsura evoluţiei istorice, relaţiile internaţionale s-au dezvoltat şi diversificat, un important rol in acest proces revenind statelor . Nu se poate vorbi despre apariţia normelor de drept internaţional o dată cu apariţia statelor, deoarece unii germeni ai unor instituţii şi reguli care prefigurează norme de drept internaţional modern au apărut in perioada antică a dezvoltării societăţii.

Cu timpul, relaţiile internaţionale au cuprins toate domeniile în care interesele statelor sunt in cauză. În prezent, acestea au aspecte economice, politice, militare, sociale, culturale, etc.

Evoluţia principiilor şi normelor de drept internaţional a avut loc într-un proces istoric îndelungat şi a fost un rezultat firesc al dezvoltării statelor şi relaţiilor dintre ele.

Din punct de vedere istoric, dreptul internaţional a apărut o dată cu statele şi cu apariţia raporturilor dintre ele, iar conţinutul şi structura sa au evoluat, purtand amprenta sistemelor socio-politice care s-au succedat, de-a lungul istoriei.

Dreptul internaţional capătă noi dimensiuni o dată cu apariţia şi manifestarea unor noi

entităţi pe scena relaţiilor internaţionale, respectiv a organizaţiilor internaţionale şi a naţiunilor şi popoarelor care luptă pentru eliberarea şi formarea statului lor propriu.

Apariţia şi evoluţia normelor şi instituţiilor dreptului internaţional au luat naştere o dată cu descompunerea comunei primitive, cu impărţirea societăţii in clase antagoniste, cu apariţia statelor şi a relaţiilor dintre ele. În epoca modernă dreptul internaţional sub influenţa factorilor politici, sociali şi economici suferă anumite schimbări cantitative şi calitative, purtând amprenta ascensiunii burgheze şi a tendinţei puterii feudale de a-şi păstra poziţiile şi privilegiile. La Paris, în1919 s-a instituit “sistemul de la Versailles” a marcat apariţia unor noi state independente pe harta Europei, ca Austria, Ungaria, Iugoslavia, Polonia şi Cehoslovacia.

De asemenea, prin Tratatul de la Paris a fost fondată prima organizaţie internaţională cu caracter general, Liga Naţiunilor. Unul din scopurile principale ale acestei Organizaţii a fost menţinerea păcii şi ingrădirea recurgerii la război, precum şi respectarea dreptului internaţional.

Adoptarea Cartei ONU a constituit un important eveniment in dezvoltarea dreptului

internaţional. In Cartă sunt stipulate principiile fundamentale ale dreptului internaţional.

Un moment important a fost fixarea in Carta ONU a interzicerii agresiunii şi stabilirea unui mecanism de sancţionare impotriva statelor agresoare. Prin art. 2 din Cartă membrii ONU şi-au asumat obligaţia de a se abţine de la ameninţarea cu forţa sau de la folosirea forţei in relaţiile dintre ele. In etapa contemporană, dreptul internaţional se caracterizează printr-o dezvoltare rapidă a normelor sale, prin sporirea numărului de organizaţii internaţionale ca subiecte de drept internaţional, tinzand astfel ca de la un drept de coordonare in perioada dezvoltării clasice, să fie investit cu un rol crescand in promovarea intereselor pe termen lung ale intregii comunităţi internaţionale.

Din octombrie 1957 ~ momentul de debut al activităţii spaţiale - domeniul dreptului in general, şi cel al dreptului internaţional în special, s-au îmbogăţit cu o nouă ramură a dreptului internaţional - dreptul cosmic.

Fisiere in arhiva (1):

  • Regimul Juridic al Spatiului Extraatmosferic.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA "SPIRU HARET" DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI ADMINISTRATIVE PROGRAMUL DE STUDII : ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ