Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional

Disertație
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 91 în total
Cuvinte : 29658
Mărime: 142.51KB (arhivat)
Cost: 12 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. Dr. Nedelcu Mioara
Universitatea „ Al. I. Cuza”, Iaşi Facultatea de Filosofie Master: Sisteme şi politici publice Analiză comparată: România şi Ungaria

Cuprins

INTRODUCERE

I. Autorităţile publice centrale şi procesul integrării europene

1. Conceptul autoritate publică

2. Conceptul - integrare europeană

II. Prevederi constituţionale referitoare la autorităţile publice

1. Primele alegeri şi adoptarea noilor Constituţii

2. Design-ul instituţional în Ungaria şi România - perspectivă comparată

3. Prevederi constituţionale privind integrarea europeană

III. Autorităţile publice centrale şi rolul lor în integrarea europeană în Ungaria şi România

1. Parlamentul

a. Sistemele electorale

b. Structura parlamentului: unicameral versus bicameral

c. Parlamentul şi rolul său în procesul de integrare europeană

2. Guvernul şi Preşedintele

a. Formula electorală de desemnare a executivului

b. Configuraţia guvernului şi rolul său în procesul de integrare europeană

3. Relaţia dintre executiv şi legislativ - motor al eficienţei construirii cadrului legal al integrării în UE

IV. Partidele politice, autorităţile publice centrale şi integrarea europeană în Ungaria şi România

1. Sistemul electoral, sistemul de partide şi legislativul

2. Tipologia sistemelor de partide în România şi Ungaria şi stabilitatea guvernamentală

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

INTRODUCERE

După cum sugerează şi titlul, lucrarea noastră abordează subiecte legate de integrarea europeană şi construcţia instituţională. Am analizat aceste două aspecte dintr-o perspectivă comparativă, având ca subiect al comparaţiei două ţări foste comuniste: România şi Ungaria, iar ca obiect autorităţile publice centrale, – Parlamentul, Guvernul, Preşedintele -, partidele politice şi sistemele electorale (într-un cuvânt design-ul instituţional), privite ca elemente care, datorită unor trăsături specifice, pot sau nu pot să constituie acel punct forte în trendul privind competiţia pentru integrarea europeană. Cadrul teoretic al demersului nostru îl constituie stabilirea corelaţiilor existente între modul în care funcţionează anumite autorităţi publice şi maniera în care sunt îndeplinite criteriile privind integrarea la UE.

În primul capitol vor fi stabilite conexiunile existente între „conotaţiile” termenilor de autoritate publică şi integrarea europeană. Se va observa că integrarea europeană presupune o serie de măsuri iniţiate de diverse autorităţi publice, care să asigure crearea condiţiilor necesare implementării acquis-ului comunitar, condiţii ce au fost structurate, într-un mod cât mai operaţional, în cele 31 capitole de negociere.

În cel de al doilea capitol, vor fi analizate primele alegeri şi contextul adoptării noilor Constituţii. Având în vedere faptul că acestea sunt fenomene strâns legate de evenimentele din 1989, vom aduce în discuţie câteva dintre semnificaţiile anului 1989, după care vom trece în revistă istoricul evenimentelor, adică vom puncta acele elemente care au stat în spatele declanşării amplului proces de democratizare din aceste ţări (început odată cu primele alegeri) şi a dorinţei acestora de integrare în UE, alături de ţări care au cunoscut o lungă practică democratică. Tot în acest capitol, vom analiza design-ul instituţional din Ungaria şi România, punctând asemănările şi deosebirile, cu scopul de a evidenţia acele particularităţi care ar putea reprezenta un avantaj în ceea ce priveşte competiţia pentru integrarea europeană.

În capitolul al treilea, vom analiza autorităţile publice centrale, accentul fiind pus pe rolul acestora în procesul integrării europene. Astfel, plecând de la premisa că, pentru a ajunge stat membru al UE, statul candidat trebuie în primul rând să adopte acquis-ul comunitar, stabilind formele şi a metodele , adică elaborând proiecte de lege, adoptându-le şi creând condiţii necesare de implementare a acestora, vom arăta care dintre cele două ţări are instituţii (Parlament, Guvern, Preşedinte) care, prin modalitatea lor de funcţionare şi organizare, să satisfacă acest deziderat, într-o manieră cât mai eficientă. Având în vedere că acest grad de eficienţă este dat şi de maniera de colaborare şi control între autorităţile publice, vom discuta despre acest subiect în ultimul subcapitol al capitolului trei.

În ultimul capitol al acestei lucrări, în prima parte, se va pune accentul pe relaţiile ce se stabilesc între partidele politice, sistemele electorale şi legislativ, toate acestea incluse în procesul construcţiei instituţionale, construcţie ce vine să susţină procesul amplu al democratizării, al creării unei stabilităţi guvernamentale şi al facilitării procesului de integrare europeană. Din punct în vedere al unei analize empirice vom încerca să stabilim corelaţiile existente între aceşti trei termeni (sisteme electorale, partide politice, legislativ), analizând efectele sistemului electoral asupra sistemului de partide şi implicit asupra structurii legislativului, luând în considerare trei indicatori: partidele care participă la alegeri, partidele care obţin locuri în legislativ şi numărul efectiv de partide politice.

În ultima parte a capitolului patru se va realiza o tipologie a sistemelor de partide, plecând de la un studiu ce-i aparţine lui Jean Blondel. Tot aici, pentru a stabilii legăturile existente între sistemul de partide şi stabilitatea guvernamentală vom analiza volatilitatea electorală şi procentajul participării electoratului la alegeri.

I. AUTORITĂŢILE PUBLICE CENTRALE ŞI PROCESUL INTEGRĂRII EUROPENE

I.1. CONCEPTUL - AUTORITATE PUBLICĂ

Din punct de vedere etimologic, cuvântul autoritate provine din latinescul auctoritas, având înţelesul de forţă de convingere. De asemenea, noţiunea de autoritate face trimitere la:

1. capacitatea unei persoane sau organizaţii de a se face respectată şi de a inspira supunere fără a recurge la constrângeri;

2. capacitatea şi dreptul de a înfăptui anumite acţiuni, inclusiv de a emite legi şi norme obligatorii (sau de a impune ascultarea în temeiul unei împuterniciri) ceea ce presupune prezenţa latentă a unei sancţiuni sau a unei constrângeri;

3. organ competent să ia măsuri având caracter obligatoriu;

De altfel, puterea este un fenomen legat de autoritate, care se caracterizează prin posibilitatea de a comanda, de a da ordine şi obligaţia celui care le primeşte de a se supune acestei comenzi. Această autoritate există încă din cele mai vechi timpuri. La început, ea a fost personificată în şeful colectivităţii umane respective (gintă, trib etc.), care îşi impunea autoritatea prin calităţile sale. Cu timpul, autoritatea s-a desprins, instituindu-se ca o realitate distinctă de persoana celui care deţinea puterea sau o exercita. S-a constituit, aşadar, un aparat, s-a creat un sistem de organizare mai complex. În felul aceasta, autoritatea s-a organizat ca o instituţie de sine stătătoare, devenind ceea ce astăzi numim stat.

Bibliografie

1. ***,Constituţia României, Bucureşti, 1991

2. ***, Constituţia României, Bucureşti, 2003

3. ***, Referendumul naţional privind revizuirea Constituţiei, Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2003

4. CARPINSCHI, ANTON, Doctrine politice contemporane, Tipologie, dinamică, perspective, Editura Moldova, Iaşi, 1992

5. CHAGNOLLAUD, Dominique, Dicţionar al vieţii politice şi sociale, Editura ALL, Bucureşti, 2001

6. COTTERET, Jean Marie, EMERI, Claude, Les systemes electoraux, Presses Universitaires de France, Paris, 1970

7. CRAIOVAN, Ion, Teoria generală a dreptului, Ed. SILABA, Craiova, 1999

8. DATCULESCU, Petre, Renaşterea unei democraţii: Alegerile din România de la 20 Mai 1990, Editura Coresi, Bucuresti, 1991

9. DEFARGES, Philippe Moreau, Organizaţiile internaţionale contemporane, Editura Institutul European, Bucureşti, 1998

10. DIACONU, N., Marcu, V., Drept comunitar, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003

11. DIAMOND, Lary; CHU, Yun-han , PLATTNER, Mara F, TIEN, Hung – mao, Cum se consolidează democraţia, Editura Polirom, Iaşi, 2004

12. DRĂGAN, Tudor, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura Lumina Lex, Bucureşti, vol.I, 1998

13. DUCULESCU, Victor; CĂLINOIU, Constanţa; DUCULESCU, Georgeta, Drept Constituţional şi instituţii politice, Editura SYLVI, Bucureşti,1998

14. DUCULESCU, Victor; CĂLINOIU, Constatin; DUCULESCU, Georgeta, Drept constituţional comparat, Editura LUMINALEX, Bucureşti, 2002

15. EPURE, Emilian, România într-o Uniune Europeană extinsă, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2002

16. FLONTA, Vlad, Întoarcerea la Pluripartidism, Editura Arvin Press, Bucureşti, 2003

17. GÂRZ, Florian, De la Atlantic la Urali – Renaşterea Europei, Casa Editorială ODEON, Bucureşti, 1999

18. GIONEA, Vasile, Studii de Drept Constituţional şi istoria dreptului, Editura Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, Bucureşti, 1995

19. IONESCU, Cristian, Drept Constituţional şi instituţii politice - teoria generală a instituţiilor politice -, Vol. I, ed. LUMINALEX, Bucureşti, 1997

20. IONESCU, Cristian, Constituţia României - Legea de revizuire comentată şi adnotată cu dezbateri parlamentare, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2004

21. IORGOVAN, Antonie, Drept administrative. Tratat elementar, Editura Actami, Bucureşti, 1994

22. ISAAC, Jefrey C, Democraţia în vremuri întunecate, Editura Polirom, Iaşi, 2000

23. LIJPHART, Arend, Modele ale democraţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2000

24. MARTIN, Pierre, Sistemele electorale şi modurile de scrutin, Editura Regia Autonomă MONITORUL OFICIAL, Iaşi, 2003

25. MORAR, Filon, Reprezentarea politică actori şi autori, Editura PAIDEIA, Bucureşti, 2001

26. MORAR, Filon, Democraţia privilegiilor. Alegerile aleşilor în România, Editura PAIDEIA, Bucureşti, 2001

27. MURARU, Ioan, Drept constituţional şi instituţii politie, Editura Actami, Bucureşti, 1995

28. MURARU, Ioan, TĂNASESCU, Simina, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura Luminalex, Bucureşti, 2002

29. NACIU, Ştefan, Jurnal electoral, Editura 100+1 GRAMAR, Bucureşti, 1996

30. NEDELCU, Mioara, Pluralismul reprezentării. Partide politice şi grupuri de presiune, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2002

Preview document

Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 1
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 2
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 3
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 4
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 5
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 6
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 7
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 8
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 9
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 10
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 11
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 12
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 13
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 14
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 15
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 16
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 17
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 18
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 19
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 20
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 21
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 22
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 23
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 24
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 25
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 26
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 27
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 28
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 29
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 30
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 31
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 32
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 33
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 34
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 35
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 36
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 37
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 38
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 39
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 40
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 41
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 42
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 43
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 44
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 45
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 46
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 47
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 48
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 49
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 50
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 51
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 52
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 53
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 54
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 55
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 56
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 57
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 58
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 59
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 60
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 61
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 62
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 63
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 64
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 65
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 66
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 67
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 68
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 69
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 70
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 71
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 72
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 73
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 74
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 75
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 76
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 77
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 78
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 79
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 80
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 81
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 82
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 83
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 84
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 85
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 86
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 87
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 88
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 89
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 90
Competiția pentru Integrarea Europeană și Design-ul Instituțional - Pagina 91

Alții au mai descărcat și

Modele de reformă democratică în Europa Centrală și de Est - tranziție democratică și integrare europeană

INTRODUCERE Prăbușirea ordinii comunismului real în Europa Centrală și de Est la finele penultimului deceniu al secolului trecut a inaugurat în...

Tranziție democratică, integrare europeană și schimbările de cadru instituțional în perioada post-comunistă

Introducere În lucrarea de față îmi propun să fac o analiză a căilor pe care România și Polonia, foste țări comuniste, le-au urmat în procesul de...

Politici Publice

În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...

Organizații Regionale latino-americane

Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...

Triunghiul violenței în Columbia

Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...

Rusia după Încheierea Războiului Rece

Rusia si strainatatea apropiata Dupa încheierea razboiului rece, fiecare tara europeana a blocului socialist a fost confruntata cu problemele...

Planul de dezvoltare rurală și ocuparea forței de muncă în Comuna Feleacu, județul Cluj

Prezentarea generalǎ a comunei Feleacu Transilvania este consideratǎ de cǎtre mulţi specialişti ca fiind ţara tuturor formelor de relief, de la...

Ai nevoie de altceva?