Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale

Disertație
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 47 în total
Cuvinte : 20681
Mărime: 98.66KB (arhivat)
Cost: 10 puncte

Cuprins

Cap.I. Polivalenţa conceptului de securitate în epoca războiului 5

1.1. Analiza dreptului la securitate în timpul războiului rece 5

1.2 Analiza sistemică a dreptului la securitate internaţională 6

1.3. Mijloace concrete de asigurare a securităţii internaţionale 8

1.4. Rolul organizaţiilor universale în menţinerea păcii şi securităţii la nivel global 11

Cap.II. Semnificaţia terorismului ca atentat la securitatea naţională 13

2.1. Consecinţele terorismului în accepţiunea dată de CEDO 13

2.2. Definirea şi condiţiile de apariţie a terorismului 14

2.3. Particularităţile actelor de teroare şi tipologia terorismului 15

2.4. Formele şi mijloacele de realizare a terorismului 19

Cap.III. Accepţiunile dreptului la securitate internaţională în jurisprudenţa CEDO şi a Curţii Internaţionale de Justiţie 21

3.1. Interpretarea actului de teroare în jurisprudenţă 21

3.2. Diversitatea grupărilor teroriste 22

3.3. Terorismul - factor distructiv şi destabilizator 23

3.4. Tendinţele de răspândire a terorismului contemporan 27

3.5. Neoterorismul 29

3.6. Cauzele atentatelor 36

3.7. Studiu de caz - prevenirea şi reprimarea terorismului 41

C CONCLUZII 46

B BIBLIOGRAFIE 47

Extras din document

Rezumat:

Lucrarea este structurată în trei capitole, urmate de studiu de caz, concluzii şi o bibliografie reprezentativă actualizată.

În capitolul I am arătat faptul că securitatea colectivă reprezintă un concept, în al cărui temei mai multe state îşi asumă obligaţia de a se ajuta unul pe altul, inclusiv cu mijloace militare. În cazul în care o agresiune va fi îndreptată împotriva unuia dintre ele, se va considera că agresiunea dată este îndreptat împotriva tuturor celorlalte. Astfel pe parcursul întregii lucrări reiese că noţiunea de securitate colective este îndreptată împotriva aplicării ilegale a formei de către unul sau câteva state din cadrul grupului de state care formează sistemul securităţii colective însuşi, şi nu împotriva unei ameninţări externe.

Capitolul II se întemeiază pe explicarea principiul indivizibilităţii păcii, pornindu-se de la ideea că agresiunea, indiferent împotriva cui şi unde va fi săvârşită, reprezintă o încălcare a păcii generale. Fiind un rezultat al politicii echilibrului de forţe, securitatea colectiv implică ideea că nu poate exista pace trainică fără securitate şi nici securitate în condiţiile în care războiul de agresiune este admis ca mijloc legal de rezolvare a diferendelor internaţionale.

În ultimul capitol am menţionat că, fără a diminua importanţa altor mijloace de asigurare a securităţii internaţionale, drept cele mai importante trebuie recunoscute crearea sistemului de securitate colectiv a statelor pe bază universală şi regională, efectuarea de către state a măsurilor colective de prevenire a conflictelor armate şi de realizare a dezarmării generale şi depline. Anume aceste mijloace, într-o măsură mai efectivă, asigură o securitate egal pentru toate ţările şi echilibrul intereselor lor.

Studiul de caz analizează o speţă relevantă pentru tema dată, specificând de asemenea că lucrarea este inserată în întregime cu exemple argumentate despre noţiunile explicate.

CAPITOLUL I

POLIVALENŢA CONCEPTULUI DE SECURITATE ÎN EPOCA RĂZBOIULUI

1.1. Analiza dreptului la securitate în timpul războiului rece

Conform unor aprecieri cu privire la conceptul de securitate, internaţional sau naţional, se consideră că în perioada războiului rece în prim-plan erau situate aspectele militare, iar după încheierea războiului rece mai importante au devenit alte aspecte ale securităţii, cum ar fi cele economice, ecologice, demografice etc.

Conceptul de securitate era suficient de polivalent şi în epoca războiului rece, fără să includă numai aspectele militare. De exemplu, politica Japoniei la începutul anilor ’80 se construia în baza doctrinei de asigurare complex a securităţii naţionale, fiind constituit din trei blocuri: de apărare, politic şi economic. În concepţia menţionată, securitatea purta un caracter atotcuprinzător, format din aproximativ 10 aspecte diferite de securitate, chiar dacă cel militar, după semnificaţia sa, era şi cel mai important.

Dar problema constă în faptul că, şi în prezent, după încheierea războiului rece, aspectul militar rămâne prioritar în problema asigurării atât a securităţii naţionale, cât şi a celei internaţionale. Este suficient să comparăm volumele de finanţare a tuturor necesităţilor securităţii oricărei ţări influente din lume, ca să descoperim că cheltuielile pentru apărare cuprind sumele cele mai mari. Cu alte cuvinte, până în prezent, factorul militar nu şi-a pierdut ponderea în politica mondial, iar importanţa lui nu s-a diminuat în proporţii considerabile. Este adevărat, s-au temperat întru câtva controversele privind eventualitatea unui conflict termonuclear. Cu toate acestea, luând în calcul faptul că, conform unor pronosticuri, în secolul al XXI-lea la clubul puterilor nucleare vor mai adera câteva state, este prematur să vorbim despre o demilitarizare reală, în stare să asigure liniştea în lume.

La etapa actuală, lumea se află în tranziţie spre o nouă ordine multipolară. Ea va fi bazat pe echilibrul instabil al unor noi asocieri în jurul puterilor regionale care îşi anunţă apariţia. Ca şi în toate epocile de schimbare, acest proces va fi însoţit de o perioadă de instabilitate şi reorganizare geopolitică a lumii, de reanimare a competiţiei pentru dominarea spaţiului, chiar dacă acesta va fi mai puţin “teritorializat” în comparaţie cu timpurile care s-au scurs.

Tendinţa cea mai accentuată la etapa actuală, care va determina evoluţia comunităţii mondiale în viitorul apropiat, este globalizarea. Prin această noţiune, tot mai vehiculată în ultimul timp, înţelegem interdependenţa din ce în ce mai strânsă a statelor şi instituţiilor internaţionale în căutarea soluţiilor la gravele probleme ce afectează interesele întregii comunităţi mondiale, ameninţând, la nivel global, securitatea ei.

Una din problemele fundamentale ale lumii contemporane, în noul secol, continuă să rămână totuşi, problema securităţii internaţionale şi a stabilităţii mondiale, cu singura deosebire că, în locul reminiscenţelor şi recidivelor “războiului rece“, în calitate de detonatoare şi ameninţări la adresa păcii şi securităţii, se impun tot mai pregnant terorismul internaţional, extremismul, naţionalismul agresiv şi separatismul.

Bibliografie

1. Imperativele dezarmării, Sesiunea specială a Adunării Generale a ONU consacrată dezarmării. Bucureşti: Editura Politică, 1980.

2. Richicinschi, IU., Dreptul securităţii internaţionale, 2004, p.2-37, 38.

3. Arhiliuc, V., Diplomaţia preventivă şi dreptul internaţional, 2004.

4. Cloşca, I., Dicţionar de drept internaţional public. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982.

5. Discursul lui Kofi Annan, Secretar General al ONU, la a II-a conferinţă Mondială a Preşedinţilor Parlamentelor, New-York, 8 septembrie 2005, Internet, http://www.un.org/aboutun.

6. Andreescu A., Niţă D., Terorismul. Analiză Psihosociologică. Timişoara, Editura Timpolis, 1999.

7. Bodunescu I., Terorismul, fenomen global. Bucureşti, Editura Odeon, 1997.

8. Arădăvoaice G., Hagi G., Miţă L., Sfârşitul terorismului, Bucureşti, Editura Antet, 2002.

9. Geamănu G., Drept internaţional penal şi infracţiunile internaţionale, Bucureşti, Editura Academiei, 1997

10. Levaseiur G., Les aspects repressifs du terrorisme international, Paris, Editura Fondation Robert Schuman l'Europe en action, 1997.

11. Miga-Beşteliu, R., Organizaţii internaţionale interguvernamentale. Bucureşti, Editura All Back, 2000.

12. Amza T., Criminologie teoretică. Teorii reprezentative şi politică criminologică, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2000.

13. Mihăilă Marian, Dan Stan, Suciu Carmen, Tratat de drept internaţional public; Vol. I ; Editura BREN-V.I.S.PRINT; Bucureşti; I.S.B.N. 973-648-274-X; pp.534, 2004;

14. Mihăilă Marian, Tratat de drept internaţional public; Vol. II, Editura BREN-V.I.S.PRINT; Bucureşti; I.S.B.N. 973-648-477-7; pp.468; 2005.

15. Mihăilă Marian, Tratat de drept internaţional public; Vol. III, Editura BREN-V.I.S.PRINT; Bucureşti; I.S.B.N. 973-648-478-5; pp.608; 2006;

16. Mihăilă Marian, Protecţia juridică a drepturilor omului, Ediţia a II-a, revăzută şi completată, Editura universitară „EFTIMIE MURGU”, Reşiţa, I.S.B.N. 973-8286-81-6; pp.260; 2007;

17. Mihăilă Marian, Andriţoi Claudia, Libertatea de gândire, conştiinţă şi religie în dreptul internaţional, Editura „Eftimie Murgu”, Reşiţa, 2005

18. Mihăilă Marian, Andriţoi Claudia , Protecţia juridică a drepturilor omului, între întrebări şi răspunsuri, Editura „Eftimie Murgu”, Reşiţa, 2006

19. Marian Mihăilă, Claudia Andriţoi, Drepturile omului şi strategii antidiscriminatorii, Editura Eftimie Murgu, Reşiţa, 2009 ISBN 978-973-1906-47-8.

20. Marian Mihăilă, Claudia Andriţoi, Protecţia juridică a drepturilor omului, Ediţia a III–a revizuită şi adăugită Editura Eftimie Murgu, Reşiţa, 2009, ISBN 978-973-1906-48-5.

21. Payne R., Mossad. Istoria secretă, Bucureşti, Editura Colosseum, 1997.

22. Crettiez X., Le terrorisme: violence et politique, Paris, Editura La Documentation francaise, 2001.

23. Seger K., The antiterrorism handbook, USA, Editura Presion, 1990.

24. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 3034 din 18 decembrie 1972. Internet, http://www.un.org/russian/terrorism.

25. Bari I., Globalizare şi probleme globale, Bucureşti, Editura Economică, 2001.

26. Creţu V., Drept internaţional penal, Bucureşti, Editura Tempus, 1996.

27. Lioyd A., Mathews P., Bioterorismul-flagelul mileniului III, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.

28. Filip T., Teroriştii printre noi, Craiova, Editura Obiectiv, 2002.

29. Balan O., Terorismul nuclear- mit sau realitate, Revista Legea şi Viaţa nr. 11, 1998.

30. Tucker J. Assessing Terrorist Use of Chemical and Biological Weapons, Cambridge, Editura Toxic terror, 2001.

31. Ferchedău-Munteanu M., Terorismul, Bucureşti, Editura Omega, 2001.

32. Carta ONU. Internet, http://www.un.org/aboutum.

33. The training. Washington DC, Editura United States Departament of State, 1995.

34. Terorismul şi ripostele teroriste. Partea I, Bucureşti, Editura SPP al României, 1992.

35. Convenţia privind prevenirea şi reprimarea actelor teroriste, semnată la Washington la 2 februarie 1971.

36. The National strategy fighting wiht terrorism. Official cite of Departament of State: Internet, http://usinfo.state.gov.

37. Discursul lui Jose Maria Aznar, Prim-ministru al Spaniei, la conferinţa de presă din 12 martie 2004, Madrid.

Preview document

Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 1
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 2
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 3
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 4
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 5
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 6
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 7
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 8
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 9
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 10
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 11
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 12
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 13
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 14
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 15
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 16
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 17
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 18
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 19
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 20
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 21
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 22
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 23
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 24
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 25
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 26
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 27
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 28
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 29
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 30
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 31
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 32
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 33
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 34
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 35
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 36
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 37
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 38
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 39
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 40
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 41
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 42
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 43
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 44
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 45
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 46
Riscuri și provocări cu privire la asigurarea securității internaționale - Pagina 47

Conținut arhivă zip

  • Riscuri si provocari cu privire la asigurarea securitatii internationale.doc

Alții au mai descărcat și

Politica Europeană de Securitate și Apărare

INTRODUCERE Statele sunt interesate de apărarea şi securitatea lor, întrucât mediul strategic internaţional de securitate este într-o continuă...

Abordări sociologice ale valorilor și securității naționale

Pagină albă INTRODUCERE Interesul pentru valori, pentru modul în care acestea sunt transmise prin intermediul proceselor de socializare, s-a...

Rolul OSCE în menținerea păcii

Introducere Menţinerea şi asigurarea păcii este un subiect de interes general şi foarte fragmentat în prezent. Pacea internaţională poate fi...

Mediul de Securitate în Spațiul de Interes Strategic al României

INTRODUCERE Mediul de securitate, amplu monitorizat, analizat şi cu instituţii dedicate pentru previzionarea evoluţiilor acestuia, pare a fi...

România și participarea la acțiunile OSCE după anul 2000

Introducere Problemele de securitate au fost o preocupare permanentă a liderilor politici și militari datorită transformărior și schimbărilor din...

Dimensiunile multiple ale fenomenului terorist

INTRODUCERE Una din definiţiile uzitate de Guvernul S.U.A. (în fapt, o definiţie uşor modificată a lui James Adams din 1980) considera că:...

Implicarea actorilor regionali în rezolvarea conflictelor înghețate din Zona Extinsă a Mării Negre

Abstract După destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, pe teritoriile statelor ce și-au obținut independența (precum Ucraina și...

N.A.T.O. - Organizația Tratatului Atlanticului de Nord

Tarile din Europa Occidentala si aliatii acestora din America de Nord, respectiv S.U.A. si Canada, au fost confruntate in perioada 1945-1949 cu...

Te-ar putea interesa și

Abordări sociologice ale valorilor și securității naționale

Pagină albă INTRODUCERE Interesul pentru valori, pentru modul în care acestea sunt transmise prin intermediul proceselor de socializare, s-a...

Sustenabilitatea sistemului românesc de pensii pe termen lung

Introducere Descrierea problemei Încă de la începutul anilor 1990, reformele sistemelor de pensii au ajuns în topul agendelor politice în...

Riscuri și amenințări la adresa României - contribuția României la luptă împotriva terorismului

SECURITATEA INTERNAŢIONALĂ SI IMPACTUL TERORISMULUI ASUPRA SECURITATII 1.Conceptul de securitate internaţională Etapa actuală se caracterizează...

Drept administrație publică europeană

CAPITOLUL I CADRU GENERAL Secţiunea 1. Introducere Fiecare stat protejează drepturile şi libertăţile cetăţenilor săi vârstnici, în funcţie de...

Practică BCR

Scurt istoric. Prezentare a Bancii Comerciale Romane. Banca Comerciala Romana isi inscrie numele pe lista bancilor comerciale nou create si...

Problemele Rezistenței Contra Terorismului în Lumea Contemporană

INTRODUCERE În lumea contemporană, majoritatea statelor lumii manifestă preocupare pentru redefinirea strategiei lor de securitate în condiţiile...

Politica de securitate a României

Perioada de pace si stabilitate fara precedent pe care o traverseaza Europa la sfarsitul secolului XX si inceputul secolului XXI se datoreaza...

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord

Tratatul Atlanticului de Nord a fost semnat la 4 aprilie 1949, creand o alianta de 12 state (Belgia, Franta, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie,...

Ai nevoie de altceva?