Cuprins
- 1. INTRODUCERE ÎN TEHNICA INVESTIGĂRII ACCIDENTELOR RUTIERE.3
- 2. SCOPUL ŞI ETAPELE INVESTIGĂRII ACCIDENTELOR DE CIRCULAŢIE RUTIERĂ .5
- 2.1.Consemnarea accidentului de circulaţie rutieră.8
- 2.2. Cercetarea accidentului rutier la locul unde s-a produs.9
- 2.2.1. Planificarea cercetării accidentului la fata locului.9
- 2.2.2. Deplasarea la locul accidentului.11
- 2.2.3. Sosirea la locul accidentului.11
- 2.2.4. Rezolvarea problemelor urgente la locul accidentului.12
- 2.2.5. Strângerea datelor despre accident.13
- 2.2.6. Completarea datelor despre accident.22
- 2.2.7. Definitivarea investigaţiei.23
- 2.3. Colectarea şi interpretarea datelor tehnice specifice unui accident.24
- 2.3.1. Strângerea unor date tehnice suplimentare privind accidentul de circulaţie.24
- 2.3.2. Pregătirea datelor pentru interpretare.25
- 2.4. Reconstituirea accidentului de circulaţie rutieră.25
- 2.5. Analiza cauzei accidentului.27
- 2.6. Consecinţe ale accidentului de circulaţie rutieră.28
- 3. DETERMINAREA VITEZEI DE DEPLASARE A AUTOVEHICULULUI ÎN MOMENTUL IMPACTULUI CU UN PIETON .38
- 3.1. cu preluarea pietonului pe capotă şi proiectarea ulterioară a acestuia.39
- 3.2. proiectarea pietonului către înainte.41
- 3.3. acroşarea pietonului cu partea laterală a vehiculului.42
- 3.4. proiectarea pietonului în spate peste plafon.42
- 3.5. cu preluarea pietonului pe capotă şi proiectarea ulterioară a acestuia cu rostogolire în aer.43
- 4. STUDII DE CAZ / RAPORT DE EXPERTIZA.59
- 5. BIBLIOGRAFIE.64
Extras din disertație
INTRODUCERE IN TEHNICA INVESTIGARII ACCIDENTELOR RUTIERE
De mai bine de un secol automobilul împreună cu tot ceea ce este legat de el, a polarizat imense capacităţi intelectuale, financiare, de producţie şi continuă să reprezinte o sursă inepuizabilă de provocări în plan social, economic şi ştiinţific. El a generat dezvoltarea unei megaindustrii, industria automobilului, cu multiplele ei ramificaţii în plan orizontal - industria extractivă, industria prelucrătoare, industria grea, industria constructoare de maşini, industria uşoară s.a. în domeniul infrastructurii a determinat apariţia unor reţele vaste de magistrale din oţel şi beton care şerpuiesc nesfârşite peste munţi şi văii, peste ţări şi continente desenând pe suprafaţa pământului o geometrie fantastică vizibilă de la mari depărtări din spaţiul interplanetar. In societate, automobilul a declanşat pasiuni înflăcărate, dispute acerbe pentru supremaţie, a stârnit admiraţia prin performanţele tehnice, a stimulat orgolii şi a înteţit perseverenţa pentru perfecţionare.
Omul de la postul de comandă al vehiculului nu este şi nu poate fi singur pe drum, el se află într-o reţea complexă de curenţi de circulaţie terestră alături de alţii ca el, împreună cu cei care se află în vehicul, cu cei care se află în alte vehicule, cu pietonii de pe acelaşi drum şi este legat de contextul în care se află şi faţă de care este obligat. Pentru a se integra corect şi legal în fluxurile de circulaţie rutieră, pentru a fi îndreptăţit să conducă un autovehicul el trebuie să îndeplinească nişte condiţii stricte, să aibă deprinderi specifice pentru conducerea vehiculului la volanul căruia se află să cunoască şi să respecte normele comunităţii privind circulaţia rutieră. Desigur nu numai şoferii sunt vinovaţi de producerea accidentelor de circulaţie rutieră prin faptul că acţiunea agresivă şi violentă care produce vătămări corporale şi distrugeri de bunuri este exercitată de autovehiculele în mişcare şi ceilalţi participanţi în trafic într-un anume fel au responsabilitatea lor atunci când nu respectă regulile de circulaţie şi se avântă înaintea vehiculului în mişcare. Pietonii care se deplasează pe carosabil (traversează drumul ori circulă pe direcţia fluxurilor de circulaţie) trebuie să-şi armonizeze tactica şi regimul de mişcare în raport cu dinamica vehiculelor aflate în mers deoarece acestea reprezintă nişte mase mari în mişcare şi dispun de o cantitate mare de energie cinetică. Mişcarea lor nu poate fi "îngheţată" instantaneu. Lor le este rezervată o "zonă de suveranitate" caracterizată prin distanţa minimă de oprire şi coridorul de trecere în interiorul căreia nu trebuie să pătrundă un alt participant la trafic. Pietonul, în schimb este mai independent şi mai mobil în raport cu celelalte unităţi de trafic în ceea ce priveşte schimbarea direcţiei, sensului de mers şi regimului de mişcare Din cauza acestei duble responsabilităţi adesea apar divergenţe şi litigii privind circumstanţele care au condus la producerea accidentului de circulaţie rutieră şi răspunderile pentru daunele produse.
Pentru descoperirea împrejurărilor şi analiza justă a cauzelor producerii unui accident şi stabilirea responsabilităţilor fiecărei părţi implicate se recurge adesea la reconstituirea mentală a accidentului. Reconstituirea modului în care s-au desfăşurat evenimentele caracteristice unui accident este o chestiune dificilă, necesită definirea mişcărilor autovehiculului şi ale persoanelor implicate precum şi descoperirea influenţelor normale şi ale celor perturbatoare în cadrul cărora au fost cauzate aceste mişcări. Această misiune presupune înainte de toate colectarea şi clasificarea indiciilor şi probelor accesibile legate de accidentul de circulaţie rutieră.
În configuraţia unui accident rutier sunt prezente o multitudine de evenimente şi fapte contingente foarte diferite care conţin informaţii diverse de la cele care provin de la martori şi de la părţile implicate în accident la cele probatorii precum rănile victimelor, poziţiile finale ale vehiculelor şi persoanelor ca urmare a accidentului, felul şi dimensiunile avariilor, poziţiile finale ale pieselor şi obiectelor desprinse din vehicule, urmele pe calea de rulare produse prin contact direct al anvelopelor ori ale altor părţi ale vehiculelor implicate în accident s.a
Bibliografie
1. NISTOR N., ş.a. - ,, Expertiza tehnică a accidentelor de circulaţie”, Editura Militară, Bucureşti, 1987
2. Emilian Stancu ”Criminalistica”, vol.II, Ed. Actami, București,1995
3. Cordoş, Nicolae Burnete, Adrian Todoruţ, “Coliziunea automobilelor „ Cluj- Napoca; Todesco, 2003
4. INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI, Direcţia Poliţiei Rutiere - ,, Dinamica Accidentelor Grave De Circulaţie”, Bucureşti, 1999
5. CESAR PITEŞTI -,,Cercetări privind protecţia ocupanţilor autoturismului în situaţia de impact şi dezvoltarea de soluţii pentru îmbunătăţirea securităţii pasive”, Piteşti 1994
6. SCRIPCARU GH. - ,, Relaţia om – vehicul – stradă”, Editura Junimea, Iaşi,1973
7. G. Antoniu ”Infracțiuni prevazute în legile speciale”, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976.
8. Camil Suciu ”Criminalistica”, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1972
9. Poțincu Gh. - ,, Automobile”, E.D.P., Bucureşti, 1987
10. Untaru, M. ş. a., Dinamica autovehiculelor. Braşov, Universitatea din Braşov, 1988.
11. E.Stancu ”Știința investigării infracțiunilor” Vol.I, Ed. Tempus S.R.L, București
12. V.Stoica ”Cercetarea accidentelor de circulație”, Ghidul procurorului criminalist, vol. II Timişoara, Ed. „Helicon”, 1994
13. http://www.google.ro/imghp (imagini)
14. Virtual Crash 2.2 Demo
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza accidentelor de circulatie - Studiul impactului autovehicul - pieton.docx