Căi de Valorificare a Produsului Turistic Zona Băile Herculane

INTRODUCERE

Odată cu evoluția societății, creșterea productivității muncii sociale, sporesc nevoile oamenilor în legătura fizică și spirituală a existenței lor - folosirea activă a timpului liber devine o nevoie cotidiană, care se amplifică în mod exploziv, trecând treptat în categoria nevoilor fundamentale.

În acest context, turismul a devenit o componentă a vieții la care se renunța din ce în ce mai greu, mai ales după o anumită etapă de dezvoltare economică.

Turismul a ajuns să ocupe un loc important în modul de viață al unui număr tot mai mare de oameni și în structurile diverselor economii naționale, datorită faptului că, pe de o parte, a apărut și crescut nevoia folosirii unei părți din timpul liber pentru refacerea capacității de muncă - recreere, reconfortare- iar , pe de alta parte, au fost create premisele necesare atingerii acestui scop ( au apărut disponibilitățile de timp liber, au crescut veniturile personale si familiale, s-au dezvoltat și modernizat mijloacele de transport, spațiile de cazare, unitățile de alimentație publică, s-au intensificat seviciile adiacente - tratamente, practicarea sporturilor, vânătoarea, pescuitul, etc.).

La toate acestea trebuie să mai adăugăm și nevoia compensării prin turism a îndepărtării omului de natură, ca urmare a industrializării și urbanizării societății.

Turismul desfășurat pe teritoriul țării noastre a parcurs etapele caracteristice turismului european. În acest sens, încă din secolul I e.n. , începe utilizarea apelor termale în scopuri terapeutice în sud-vestul țării, la Băile-Herculane, Băile Geoagiu, unde și astăzi se mai pot vedea vestigiile termale romane.

Începutul mileniului al III-lea a adus și pentru turismul românesc importante mutații atât în plan economic, cât și în cel motivațional. Turismul este considerat astăzi un fenomen al timpurilor noastre bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbarea mediului înconjurător, cultivarea sentimentului pentru frumusețile naturii ca rezultat al dezvoltării comerțului, industriei, precum și a perfecționării mijloacelor transport. Turistul acestui început de mileniu este mereu în căutare de noi oferte, se plictisește repede, dorește spectaculosul, iar condiționările de timp și cele financiare îl determină să caute și să accepte ofertele cele mai spectaculoase, care îmbină cât mai multe aspecte și sunt pe cât posibil mai complexe.

Stațiunea Băile Tușnad posedă o varietate de valori și atracții turistice antropice și peisagistice, percum și bogate resurse hidrominerale care au fost parțial dezvoltate în folosul turiștilor din țară și de peste hotare.

Turismul balnear din mijlocul anilor 1960 până la începutul anilor 1980 a devenit o prioritate de dezvoltare și a înregistrat un progres rapid, însă datorită politicii de izolare ce a marcat anii 1980, dezvoltarea turismului balnear a încetat a mai fi o prioritate, iar produsul turistic balnear a înregistrat un declin evident.

Situația precară a economiei naționale și în cadrul acesteia inflația, lipsa veniturilor disponibile ale populației pentru turism, îmbătrânirea clientelei stațiunii sunt doar câteva semnale care ne obligă pe cei implicați în această componentă a turismului să găsim soluții eficiente si fiabilepentru a redresa situația existentă.

Lucrarea de față și-a propus ca scop evidențierea părților negative și pozitive ale stațiunii Băile Herculane vizând baza materială pentru taratament, agrement, cazare și alimentație publică, în funcție de cererea existentă și a tendințelor acesteia pe plan intern și internațional, precum și propuneri care au menirea de a îmbunătății situația prezentă.

Sunt de părere că printr-o schimbare de mentalitate în privința inverstițiilor, a pregătirii profesionale, a recunoașterii necesității modernizării bazei materiale existente, precum și a conștientizării interesului investit în activitățile prestate cu profesionalism occidental de către fiecare angajat în parte, vor aduce rezultate chiar dacă nu spectaculoase pentru început, dar totuși pozitive.

Important este însă ca toate acțiunile întreprinse sa vizeze dorințele și necesitățile diferitelor segmente de piață alese drept țintă pentru a fi atrase și satisfăcute pe deplin.

Odată cu dezvoltarea lui, turismul va deveni fără îndoiala și în viitoarul României o ramură a economiei aducătoare de venituri așa cum a numit-o futurologul John Naisbitt, care a afirmat că "" turismul va deveni în secolul al XXI-lea, pe lângă informatică și telecomunicații, secolul economic cu dezvoltarea cea mai dinamică din întreaga economie mondială"".

Luând toate acestea în considerare, vedem că există posibilitatea ca, în condițiile unei promovări corespunzătoare, localitatea Băile herculane să devină o stațiune balneară cu cea mai eficientă funcționare și recunoscută pe plan național și internațional, așa cum de altfel a fost.

Capitolul 1.

TURISMUL

1.1 CONCEPTE ALE TURISMULUI

1.2 PRODUSUL TURISTIC

1.3 FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ EVOLUȚIA

TURISMULUI

1.1 CONCEPTE ALE TURISMULUI

Din punct de vedere al etimologiei, cuvântul "turism", provine din termenul englezesc "to tour" (a călători, a colinda), având semnificația de excursie. Creat în Anglia secolului al XVIII-lea, desemnând inițial acțiunea de a voiaja în Europa, derivând din cuvântul francez "tour" (călătorie, mișcare în aer liber, plimbare drumeție în circuit), care la rândul său derivă din cuvântul grecesc "tornos" respectiv cel din latin-ul "turnus", păstrând semnificația de circuit.

Turismul începe să fie consolidat ca fenomen social-economic în Europa încă din 1880, în 1905 conturându-se prima sa definiție în care se arată că turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbării mediului înconjurător, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii.

Au urmat multe alte definiții ale turismului din care amintim câteva. În 1910, economistul austriac J. Schullem zu Schrattenhafen descria turismul ca ". fenomen care desemnează toate legăturile, în special cele economice și care intră în acțiune pentru rezidenții temporari și străini dispersați înăuntrul unei comune, unei provincii, unui stat determinat." ; profesorul belgian Edmind Picard definește turismul ca pe ".ansamblul organelor și funcțiilor lor, nu numai din punct de vedere al valorilor pe care călătorul le ia cu el și al celor care în țările unde se sosește cu portofelul doldora, profită direct (în primul rând hotelierii) și indirect de cheltuielile pe care le face spre a-și satisface nevoile de cunoștință sau pentru plăcere.".