Dezvoltarea economică, modernizarea și promovarea turistică - studiu de caz stațiunea Lacul Roșu

Introducere

Prin structura acestui proiect se face în prima parte o imagine a desfășurării activitățiile turistice în principalele țări turistice ale continentului european făcând comparație cu ceea ce există în țara noastră.

La momentul actual tendința țărilor europene pentru dezvoltarea staţiunilor montane pornesc în amenajarea turistică a muntelui de la o concepţie proprie, menită să pună în valoare resursele naturale, tradiţia, în scopul atragerii clientelei de pe piaţa internaţională a sporturilor de iarnă şi creşterea rentabilităţii.

În fiecare ţară alpină au fost create sute de staţiuni de capacităţi diferite. Ele au luat naştere prin amenajare pentru sporturi de iarnă a unor vechi staţiuni climatice sau balneo-climatice, prin dotarea unor sate de munte cu echipament adecvat acestei forme de turism, ori ca staţiuni moderne nou construite.

Cele mai solicitate staţiuni sunt cele cu profil complex (tratament balnear, cură de aer, turism de munte –vară, sporturi de iarnă, etc) care oferă turistului posibilitatea integrării în viaţa localităţii şi corespunde tendinţei de socializare a sporturilor de iarnă prin modicitatea tarifelor de cazare şi prin asigurarea de condiţii optime tuturor genurilor de schiori, de la începători la campioni continentali sau mondiali.

Cazarea turiştilor se face în cele mai variate forme, de la hoteluri de lux, la hanuri, case de vacanţă sau camping-uri cu încălzire.

Reţeaua unităţilor de alimentaţie publică este foarte variată, de mare popularitate bucurându-se restaurantele cu specific, dar mai ales cele care oferă gastronomie locală.

Au fost depuse eforturi pentru a asigura masa turiştilor chiar în zona domeniului schiabil, în acest sens, multe cabane de pe crestele munţilor au bufete sau restaurante în care schiorii pot servi masa în sistemul a la Carte, fără să mai fie nevoiţi să coboare în staţiune. Au de asemenea aranjate numeroase pârtii de-a lungul cărora apar reţele de restaurante. Acestea sunt câteva din direcțiile experienței internaționale în turism ale țărilor europene.

Prin amenajare turistică se întelege acţiunea de punere în valoare estetică şi economică a unui obiectiv, complex atractiv sau zonă turistică. Ea generează prin edificarea unei anumite părţi din infrastructură turistică, produsul turistic sau oferta turistică integrală. Simpla existenţă în spaţiul geografic a unui fond turistic remarcabil nu generează o mişcare turistică importantă, este nevoie de intrarea în scenă a unor elemente infrastructurale care să asigure accesul în zonă după care trebuie edificată baza tehnico-materială necesară unui turism modern.

Alegerea temei pentru studiul de caz este datorată potențialaului turistic extrem de valoaros ce i se aduce României prin prezența acestei stațiuni. Aceasta este pentru moment o stațiune de interes turistic local, pentru odihnă și receere cu un indice de atractivitate mediu.

Odată cu formarea sa, în 1837, Lacul Roşu a devenit o atracţie turistică importantă pentru această arie montană, formând împreună cu Cheile Bicazului un ansamblu turistic unicat pentru România.

Lipsa căilor de acces rutier a făcut ca abia în anii ’30 ai secolului al XX-lea să se construiască primul edificiu turistic – Căminul turiştilor. După 1931, apar unele case locuite permanent şi câteva vile, conturându-se actuala staţiune, aparţinătoare administrativ oraşului Gheorgheni.

Staţiunea, după al doilea război mondial, s-a dezvoltat continuu, ajungând la circa 800 locuri în vile şi cabane în anul 1989, profilându-se pe odihnă şi recreere, iar în ultimele patru decenii şi pe alpinism.

După anul 1990, staţiunea montană Lacul Roşu a cunoscut un impas în dezvoltarea sa, datorită rigorilor economiei de piaţă şi a restructurării proprietăţii imobiliare şi a terenurilor, dar şi degradării fizice a unităţilor de cazare, unele dintre acestea depăşind 80 de ani de existenţă. Lipsa dotărilor de agrement sportiv şi cultural şi mai ales a amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarnă şi a drumeţiei montane ca şi a dotărilor tehnico-edilitare au facilitat acest regres.

În ultimii 3-4 ani se remarcă o revenire în dezvoltarea staţiunii prin modernizarea şi construirea de noi unităţi de cazare şi alimentaţie pentru turism (circa 340 locuri de cazare în hotel şi vile) iar administraţia locală a iniţiat un program de revigorare şi relansare în turism a acesteia.

Studiul de faţă, elaborat în două etape, are menirea de a fundamenta un program de reproiectare şi dezvoltare a staţiunii Lacul Roşu la standardele unui turism montan modern, competitiv pe piaţa internaţională. Acest deziderat se realizează, în prima etapă, printr-o analiză – diagnostic competentă a resurselor turistice şi umane ca şi a stadiului actual de valorificare în contextul dezvoltării socio-economice locale, judeţene şi la nivel naţional.

În etapa a II-a pe baza analizelor anterioare şi a experienţei internaţionale în domeniu se fundamentează reproiectarea şi dezvoltarea staţiunii Lacul Roşu pe principii moderne, aplicate cu succes în Europa şi în consens cu opţiunile şi mutaţiile remarcate în amenajarea turistică pentru munte şi mai ales pentru sporturi de iarnă.

CAPITOLUL 1

TURISMUL MONTAN ȘI DE IARNĂ ÎN PRINCIPALELE ȚĂRI EUROPENE ȘI ÎN ROMÂNIA

Turismul de munte s-a dezvoltat mult, fiind amenajată o baza materială deosebită, unități de cazare (hoteluri, vile, campinguri, cabane etc.), unități de alimentație, baze de agrement, pârtii de schi, mijloace de transport prin cablu. Stațiunile de munte dețin 13,9 % (2008) din capacitatea de cazare, iar numărul turiștilor de cazați în unități specializate a fost de 14,8 % din total și 1,1 % din turiștii străini care au vizitat țara. Principalele obiective turistice din Carpații Orientali sunt : Poiana Brașov, Lacul Roșu (lac de baraj natural), Lacul SF.Ana (în crater vulcanic), Durău , Izvorul Mureșului; din Carpații Meridionali sunt mai importante stațiunile din Masivul Bucegi (Sinaia, Bușteni, Pârâul Rece, Predeal), iar în Carpații Occidentali : Semenic, în Munții Banat, Scărișoara, Paulis.