Cuprins
- INTRODUCERE 1
- CAP. 1 Definirea şi mecanismele negocierii 3
- 1.1 Ce reprezintă negocierea- 3
- 1.2 Aspecte fără de care „motorul” negocierii nu poate porni 5
- 1.2.1 Elaborarea ofertei de pornire 5
- 1.2.2 Riposta la atacurile negociatorului advers 9
- 1.2.3 „Manevrarea” concesiilor 11
- 1.3 Circuitele deciziei şi încheierea negocierii 16
- CAP. 2 NEGOCIEREA: INSTRUMENT ÎN VÂNZAREA COMERCIALĂ 22
- 2.1 Pregătirea negocierii 22
- 2.1.1 Autoevaluarea propriilor scopuri şi interese 22
- 2.1.2 Evaluarea scopurilor şi intereselor părţii adverse 24
- 2.1.3 Evaluarea situaţiei şi pregătirea poziţiilor de negociere 25
- 2.1.4 Stabilirea strategiei de negociere 28
- 2.2 Dobândirea încrederii şi stabilirea unei relaţii 30
- 2.2.1 Câştigul reciproc şi latura umană a acestuia 30
- 2.2.2 Încrederea – bază solidă a negocierii 32
- 2.2.3 Reputaţia 34
- 2.2.4 Relaţiile personale în negociere 35
- 2.3 Putere, corectitudine, argumentare, etică 38
- 2.3.1 Regulile corectitudinii şi percepţiile asupra acestora 38
- 2.3.2 Exercitarea puterii în negocierea comercială 40
- 2.3.3 Etică în negociere. Utopie sau realitate- 42
- 2.3.4 Argumentarea 43
- CAP. 3 NEGOCIEREA ÎN S.C. CARREFOUR ROMANIA S.A. 46
- 3.1 Descrierea societăţii comerciale 46
- 3.2 Pregătirea şi realizarea negocierii în S.C. Carrefour S.A. 47
- 3.2.1 Culegerea informaţiilor şi stabilirea criteriilor de alegere a furnizorilor 47
- 3.2.2 Forţa de negociere: procesul de recrutare şi selecţie a buyerilor 50
- 3.2.3 Analiza puterii de negociere în relaţia „Carrefour – furnizori” 55
- 3.3 Studii de caz: negocierea ca primă etapă în procesul de vânzare al companiei 58
- 3.3.1 Studiul de caz 1: Carrefour versus Brand Rate 58
- 3.3.2 Studiul de caz 2: Carrefour versus Hermes 59
- 3.3.3 Studiul de caz 3: Carrefour versus Vitacom Electronics 62
- 3.3.4 Studiul de caz 4: Carrefour versus Balkan 66
- CAP. 4 CONCLUZII 70
- BIBLIOGRAFIE 73
- ANEXA A 74
Extras din disertație
INTRODUCERE
În cele trei semestre de studiu în cadrul programului de masterat online „Business în turism” am aprofundat diferite domenii ale turismului, de la politici şi strategii în turism, contabilitate managerială, management şi leadership, producţia şi comercializarea voiajelor, management strategic, hotelier, al resurselor umane sau al turismului de evenimente până la marketing, fezabilitate şi evaluare, comunicare şi negociere, management strategic, sisteme informatice sau ecoturism. Fiecare dintre aceste discipline mi-a deschis ochii cu privire la anumite părţi componente ale domeniului turismului, însă cea pe care am avut ocazia să o pun în practică cel mai mult până în prezent a fost negocierea business to business.
Este adevărat că realitatea susţine comunicarea şi negocierea îndreptate către consumatorul final, având în vedere importanţa acestuia şi faptul că, în cele din urmă, el este utilizatorul final al tuturor bunurilor şi serviciilor produse de firmele din întreaga lume. Dar, deşi orice negociator pleacă de la necesitatea cunoaşterii bazei piramidei informaţionale şi abia apoi urcă pe treptele acestei piramide către cunoaştere din ce în ce mai cuprinzătoare, mi-am dorit foarte mult să aprofundez domeniul negocierii business to business şi ajung să observ pe viu conceptele acestui domeniu.
Până la urmă trăim într-o lume în care, printre oameni formaţi ca şi consumatori finali (deci implicit suntem – vrând, nevrând – negociatori), trebuie să ne creăm destinele în cadrul unor companii, lucrând pentru companii şi făcând parte din acestea. Oamenii creează oameni, dar companiile sunt cele care creează oameni de afaceri. Iar scopul meu acum este acela de a păşi, uneori cu încredere, uneori cu sfială, dar întotdeauna cu mult curaj către perspectiva de a-mi crea un viitor ca om de afaceri şi negociator profesionist. Având ocazia de a intra în contact cu această categorie de oameni la locul de muncă, am ales o temă de disertaţie care să-mi permită să descriu o parte din lucrurile învăţate şi experimentate în ultimele 6 luni de viaţă profesională.
Ştiu că pe piaţa bunurilor de larg consum negociatorul se confruntă cu multe şi dificile probleme. Studiind însă în particular piaţa business to business am învăţat că luptele sau asocierile dintre firme, competiţiile sau colaborările dintre companii sau grupuri de companii creează provocări speciale, care, dacă sunt evaluate aşa cum trebuie încă de la apariţie, se pot transforma în oportunităţi de mare valoare atât pentru progresul afacerilor, cât şi pentru formarea profesională a echipei care se ocupă de tratarea lor.
Astfel, prin abordarea acestei teme mi-am propus analiza procesului de negociere din companiile din România şi am ales ca pilon pe care să-mi axez studiul o firmă multinaţională din domeniul comerţului de retail deschisă de peste 8 ani în România şi de peste 50 de ani în Franţa. Pe baza ei, voi sublinia acele aspecte pe care le consider relevante în asimilarea cunoştinţelor despre negocierea business to business.
La o primă vedere, piaţa comerţului de retail din România este o piaţă în plină expansiune, în care negocierea profesionistă nu a pătruns cu aceeaşi forţă cu care s-a instalat deja pe pieţele europene de retail. Deşi este o ipoteză dură, consider că acum, înainte să-mi pornesc analiza, este o ipoteză realistă; fac această afirmaţie bazându-mă pe cunoştinţele acumulate despre acest domeniu în timpul orelor petrecute în compania în care lucrez. Mă aştept să găsesc un mediu în care negocierea nu a reuşit încă să se adapteze la standardele europene occidentale şi obiectivul meu este să verific dacă această ipoteză este conformă cu realitatea. De asemenea, alte obiective sunt acelea de a intra în lumea negocierii business to business prin intermediul firmei S.C. Carrefour S.A., de a înţelege care sunt trăsăturile specifice ale negocierii business to business, de a analiza etapele procesului de negociere din punct de vedere al negocierii business to business, de a observa particularităţile acestor etape în mediul lor natural (adică în cadrul firmei Carrefour), de a identifica erorile care se fac în mod curent şi care intră în contradicţie cu principiile teoretice ale negocierii business to business şi, în final, de a face unele recomandări sau sugestii cu privire la modul în care aceste probleme ar putea fi ameliorate sau chiar eliminate.
Înainte de a mă apuca de lucru trebuie să menţionez că deşi studiul documentar şi observaţia directă sunt două metode de cercetare subevaluate şi considerate insuficiente, deşi ipotezele sunt aparent negativiste, deşi motivaţia temei ţine de formarea mea profesională şi mai puţin de demonstrarea anumitor capabilităţia, abilităţi şi competenţe dobândite în cele trei semestre de specializare în turism, vreau şi trebuie să cred că scopul lucrării este unul creator de cunoştinţe. Într-un final, acesta a fost şi motivul pentru care am decis să îmi continui studiile din timpul facultăţii prin urmarea cursurilor programului masteral.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Pregatirea Negocierii.doc