MCSA - Examen

BLOCUL A

1. Ce este comparația? Ce obiective ale cunoașterii sunt vizate prin utilizarea comparației? Care sunt tipurile de comparație? (pentru fiecare categorie da-ți exemple, altele decât în suportul de curs, din științele administrative și sociale).

Comparația reprezintă o extindere a cazului însuși. Scopul comparației este de a avea acces la un nivel de generalizare mai mare, deci la un nivel de abstractizare și de înțelegere mai ridicat. Ea funcționează în două registre:

a) compararea cazurilor similare, analoge, concomitente

b) compararea cazurilor diferite, contrare.

În realizararea unor comparții trebuie avute în vedere câteva reguli:

- Nu se compară orice și oricum.

- Faptul de a cunoaște bine două societăți nu este suficient pentru încercarea de a le compara.

- Comparația trebuie justificată

- Comparația implică cu necesitate și un decupaj bine circumscris

- Importanța nivelul de observație este hotărâtor.

- Nu poate exista o bună analiză fără o bună stăpânire a nivelului de prelevare a datelor.

TIPURI DE COMPARATIE

Există 4 strategii pentru a realiza o analiză comparată:

a) STUDIU DE CAZ ÎN PERSPECTIVE COMPARATA

Deși la prima vedere pare o contradicție, totusi, un studiu de caz poate produce o analiză comprativă.

EXEMEPLU: o monografie poate fi inclusă într-un studiu împreună cu alte analize ale unei problematici comune.

b) COMPARAȚIA BINARĂ

În acest tip de comparație avem două cazuri care în general prezintă analogii fundamentale, dar scopul analizei este de a pune în evidență diferențe din mai multe puncte de vedere.

EXEMPLU; o analiză care vizează o comparație a reformelor economice din doua țări ex-comuniste. Comparația este pertinentă deoarece aceste țări prezintă asemanări din punct de vedere a naturii economiilor ce trebuie reformate.

c) COMPARAȚIA ÎNTRE ȚĂRI (RELATIV) ANALOGE

Este apropiată de comparația binară, dar analizăm mai multe cazuri care au numeroase similitudini ce permit comparația.

EXEMPLU: putem realiza o comparație între țări industrializate, între țăari din Lumea a treia, între țări cu regim prezidențial etc. Putem compara aranajamente instituționale, traiectorii istorice.

D) COMPARAȚIE ÎNTRE ȚĂRI CONTRASTANTE

O comparație contrastantă trebuie să îndeplinească două condiții:

a) se aleg două sau mai multe țări care au maximum de contraste și aceste contraste să fie pertinente

b) fiecare țară să fie reprezentativă pentru un gen, o clasă, o categorie conceptualizată.

EXEMPLU: comparația între autoritarismul moderat și autoritarismul dur este o comparație contrastantă a modalităților de putere în diferite țări.

2. Care sunt disciplinele care și-au adus contribuția la studierea administrației publice? (exemple de problematici specifice din domeniul administrației publice, care sunt analizate de aceste discipline)

Studiul științei administrative apare mai întâi în Europa în Franta, mai precis în sec XVII-XVIII, pe când în America studiul administrației publice s-a dezvoltat mai târziu când s-a produs trecerea de la statul rural la cel urban industrializat care cerea structuri administrative, agenți competenți, gestiune modernă.

- În Europa la sfârșitul celui de al 2-lea război mondial a apărut statul providenta interventionist iar această traiectorie istorică europeană a marcat în mod esențial concepția avută administrației și studierea acestui fenomen, pe când SUA a cunoscut o serie de reforme administrative succesive până la al 2-lea război mondial, reforme care au influențat și studiul fenomenului administrativ.

- Și în SUA există o disciplină a administrației publice dar care diferă de cea europeană prin obiective utilitare și pragmatice.

- Premisele științei organizațiilor apar în Europa, dar dezvoltarea lor are loc în SUA sub influența contextului economic și social.

- În SUA se pune accentul pe pragmatismul administrației și pe utilizarea acesteia pe când în Europa este mai puțin centrat pe pragmatism și eficiență.

- În Europa, o combinație de studii în drept urmate de o diplomă de studii superioare în știința politică este calea dominantă de acces la școala națională de administrație și eventul în carieră de înalt funcționar, pe când în SUA în loc să se recruteze o elită administrativă la sfârșitul studiilor universitare, se preferă angajarea de specialiști din diferite discipline de un nivel intermediar.