Întrebări și răspunsuri la TOVPV

1. În structura bobului de grâu, cea mai importantă componentă sub aspectul utilizării în alimentaţie este:

a. Stratul cu aleuronă.

b. Coleoptilul.

c. Endospermul.

d. Pericarpul.

e. Coleoriza.

2. Provenienţa unei faini (specia de cereale din care provine făina) poate fi stabilită pe baza următoarelor caracteristici ale grăunciorilor de amidon:

a. Culoare.

b. Formă şi mărime.

c. Densitate.

d. Aspectul suprafeţei.

e. Diametrul maxim.

3. În compoziţia bobului de grâu, în proporţie de 62-75%, predomină:

a. Proteinele.

b. Sărurile minerale.

c. Lipidele.

d. Glucidele.

e. Celuloza.

4. Acumularea proteinelor în bobul de grâu depinde de o serie de factori:

a. Specia de grâu şi soiul de grâu.

b. Condiţiile climatice.

c. Fertilitatea naturală a solului.

d. Dozele de îngrăşăminte cu azot.

e. Toti factorii menţionaţi mai sus.

5. Acumularea proteinelor în bobul de grâu, ca de altfel la majoritatea produselor agricole, este favorizată în:

a. Climatele secetoase şi calde.

b. Condiţii de irigare.

c. Climatele umede şi răcoroase.

d. Iernile geroase.

e. Verile lungi, bogate în precipitaţii.

6. În compoziţia proteinelor din boabele de grâu predomină:

a. Albuminele.

b. Globulinele.

c. Prolaminele şi glutelinele.

d. Amilopectinele şi amiloza.

e. Hordeina şi avenina.

7. Glutenul este un amestec de substanţe proteice care conferă:

a. Valoarea nutritivă a seminţelor de soia.

b. Valoarea furajeră a turtelor de floarea-soarelui.

c. Valoarea alimentară a seminţelor de soia.

d. Valoarea pentru panificaţie sau pentru producerea de paste făinoase a boabelor de grâu.

e. Contribuie la calitatea nutritivă a tuberculilor de cartof.

8. Boabele de grâu "durum" sunt destinate:

a. Producerii de amidon şi spirt (alcool etilic).

b. Produselor de panificaţie.

c. Producerii pastelor făinoase.

d. Producerii de biocarburanti.

e. Furajării animalelor.

9. Valoarea biologică ridicată a proteinelor din boabele de grâu, conferită de prezenţa celor 10 aminoacizi esenţiali, este totuşi diminuată de insuficienţa a doi aminoacizi esenţiali, ceea ce trebuie avut în vedere pentru o alimentaţie corectă:

a. Lizină şi triptofan.

b. Valină şi leucină.

c. Metionină şi fenilalanină.

d. Leucină şi izoleucină.

e. Cistină şi cisteină.

10. În domeniul producerii, comercializarii şi industrializării grânelor la nivel internaţional, grânele româneşti se încadrează în grupa:

a. "grâne moi".

b. "grâne tari".

c. "grâne semitari" ("grâne pentru panificaţie").

d. "grâne furajere".

e. "grâne destinate producerii amidonului şi spirtului".

11. Sub aspectul însuşirilor pentru panificaţie, cele mai valoroase soiuri de grâu româneşti (Dropia, Alex, Flamura 85 ş.a.) se încadrează în:

a. Clasa B, Grupa I.

b. Clasa A, Grupa I.

c. Clasa C, Grupa I.

d. Clasa B, Grupa II.

e. Clasa A, Grupa III.

12. Reacţiile Maillard (brunificarea neenzimatică) - un proces de alterare a grâului depozitat - se încadrează între:

a. Alterările enzimatice.

b. Alterările fizice.

c. Degradările biologice.

d. Reacţiile chimice de degradare.

e. Alterările mecanice.

13. Oxidările neenzimatice (oxidările directe prin oxigenul din aer) au loc în produsele vegetale îndeosebi la nivelul:

a. Lipidelor.

b. Acizilor nucleici.

c. Celulozei.

d. Sărurilor minerale.

e. Glucidelor.

14. Anumite alterări enzimatice din masa de produse agricole depozitate se datorează acţiunii enzimelor afla şi beta amilaze, care descompun:

a. Lipidele.

b. Proteinele.

c. Glucidele.

d. Vitaminele.

e. Acizii graşi.