SGBD

Introducere SGBD.

BD isi au radacinile ca organizare in anii 60’ fiind o parte componenta a proiectului de aselenizare. La mijlocul anilor 60 s-a creat system IMS de catre IDM care dezvolta un model de BD ierarhic.In 1965 la CODASYL s-a pus problema standardizarii BD al limbajelor de manipulare.Proiectul lansat in 1965 s-a concretizat in 1969 printr-un proiect de raport ce aducea primele definitii relative la o BD iar in 1971 s-a prezentat raportul final in care se definea organizarea datelor.

Def SGBD

Conceptul de BD poate fi definit ca o colectie partajata de date aflate in interdependenta logica impreuna cu o descriere a castor date si a relatiilor dintre ele , colectie desemnata pentru a realiza nevoia de imformatizare a unei intreprinderi.

Abstractizarea datelor

Un scop important al unui SGBD este de a asigura o viziune abstracta asupra realitatii. Este necesar sa retina din multimea vasta de imformatii doar acelea necesare unei aplicatii , mai mult realitatea trebuie reprezentata codificat , simplificat si partajat. De aceea se apeleaza la o reprez. pe nivele a organizarii informatiilor intr-o baza de date. S-a impus organizarea pe 3nivele a informatiilor dintr-oBD , organizare denumita AMSI-SPARC.

Independenta datelor

Un obiectiv major al reprezentarii pe 3 nivele de abstractizare este acela al asigurarii independentei datelor.In general o aplicatie este dependenta de date in sensul ca modificarea structurii de memorare a datelor s-au a strategiei de acces afecteaza si aplicatia.Independenta datelor este interpretata astfel:- diferite aplicatii au nevoie de viziuni diferite asupra aceloras date ;

-administratorul bazei de date trebuie sa aiba libertatea de a schimba structura de memorare sau strategia de acces conform cerintelor.

Independenta are 2 aspecte :

-indp. fizica : face ca memorarea datelor si tehnicilor de memorare sa poate fi modificata fara a determina rescrierea programelor.

-Indp. logica : se refera la posibilitatea adaugarii de noi inregistrari sau la extinderea structurii conceptuale fara ca acest lucru sa conduca la rescrierea programului

Restrictii structurale

Este posibil sa se stabileasca diverse restrictii la care continutul unei BD trebuie sa se conformeze.

Aceste restrictii trebuie sa reflecte caracteristicile relatiilor asa cum se percep in lumea reala. Exista 2 tipuri importante de restrictii:

1) restrictii de cardinalitate

2) restrictii de participare

1) Numim cardinalitate sau polaritate numar relatiilor posibile pentru o entitate participanta astfel spus cardinalitatea exprima numarul entitatilor la care o alta entitate poate fi asociata prin intermediul unei relatii. Majoritatea tipurilor de relatii au gradul 2 , cardinalitatea in acest caz poate fi 1:1 1 la mai multe sau mai multe la mai multe.

- in relatia tip 1:1 o entitate apartinand unui tip de entitate este legata de cel mult o entitate din celelalalt tip de entitate implicat in relatia respectiva.Implicarea fiecarei entitati intr-o relatie este numita : participarea entitatii.

- relatia 1 la mai multe cu 1:M . In acest caz orice entitate apartinand primului tip de entitate este legata de cel mult , una sau mai multe entitati apartinand celui de-al doilea tip de entitate participant la relatie.

- relatia de tip mai multe la mai multe , reprezinta relatia 1:M in care relatia inverse este de tot 1:M.

2)Numim restrictii de participare acele relatii prin care se determina daca exista unui tip de entitate depinde de faptul ca este legat de faptul sau nu de un alt tip de entitate prin intermediul relatiei in discutie.