Rezistența materialelor

1)obiectul si importanta RM

Rez mat este o disciplina de cultura tehnica generala care continua logic si dezvolta mecanica teoretica prin introducerea in calcule a proprietatiilor de deformabilitate ale corpurilor solide reale.

In mecanica corpul solid-rigid, nedeformabil iar vectorii forta de incarcare sunt alunecatori. In rez mat corpurile reale care sub actiunea fortelor exterioare (vectori legati) isi schimba forma geometrica, respectiv dimensiunile initiale si se disting prin repere la valori mari. Prin calcule rez mat se determina dimensiunile sectiunilor transversale in functie de marime, pozitia si modul de actionare ale fortelor exterioare: -prop mecanice ale mat, -dim constructive, -forma si importanta ansamblului.

Elem de baza tre sa indeplineasca: cond de rezist: eforturile initiale sa nu produca distrugerea prin rupere; -conditia de rigiditate: se refera la valorile defomatiilor ce nu tre sa depaseasca marimile admisibile; -cond de stabilitate care considera posibilitatea menitnerii fomrei de echi. Criteriile sunt: -criteriu economic; -crit de buna functionare tre sa respecte cond de rezistenta, rigiditate si stabilitate.

Cu rez mat putem rezolv urm probleme:

-prob de dimensionare: -se stab dimensiunile obtime ale elem in functie de incarcarea exterioara si de caract mecanice ale materialului;

-probleme de verificare: -se det daca un elem de rrezistenta de dim cunoscute satisface cond de rezistenta, rigiditate si stabilitate;

-prob de calcul al capacitatii de incarcare al unui element de rezistenta cunoscandu-se caract mecanice, dimensiunile respectiv modul de solicitare.

2)deplasari si def

sub actiunea sarcinilor ext corpurile solide se deformeaza iar pnct lor se deplaseaza. Deformare:

-elastica daca dupa indepartarea fortelor corpu revine la forma si dim initiale;

-elasto-plastice sau plastica daca corpu ramane cu deformatii, numite def permanente;

a) def liniare: modificarea lungimi unui segm Δl=l-l0 . Deformatia unitati de lungime a barei se num deformatie specifica sau alungire ε=( l-l0)/l0 . Cand bara este solicitata la compresiune, marimile Δl si є se numesc scurtare, respectiv scurtare specifica. Experimental sa constat ca deformarile specifice transversale sunt prop cu deformatia specifica longitudinala εtr=Δb/b0=Δh/h0 =-εμ μ=coef lui POISSON sau de contractie.

b) def unghiulare: se considera un elem de volum de forma paralelipipedica din inter. Unui elem de rezist pe fetele caruia actioneaza eforturi unitare tangentiale cu sensurile de pe desen σ cu sensurile de pe desen

Sub actiunea acestora apar deformatii unghiulare materializate prin modificarea unghiurilor drepte cu val λ numita lunecare specifica. Conventional lunecarea specif λ este pozitiva cand are loc miscarea unghi dr si negativa in sens contrar.

c) DEPLASARI, se intelege drumul parcurs de un punct al corpului in decursul deplasarii sub actiunea sarcinilor exterioare. In fig sunt indicate ex de deplasari in cazul unei grinzi simplu rez (a) si al unei grinzi incastrate(b).

Legatura deformare-deplasare (relatiile lui Cauchy)

εx=∂u/∂x, εy=∂v/∂y …γxy=∂v/∂x+∂u/∂y. γyz=∂w/∂y+∂v/∂z

Deformatii elastice-reversibile, plastice-ireversibile

3)Forte interioare, Tensiuni si eforturi

stare naturala- incarcarile lipsesc, fortele int sunt nule

forte interioare=> rezultanta fortelor inter intermoleculare corspund deformarii

caracteristici:- modul, unitate de masura, directie sens si origine;

tensiunea totala= tensiunea normala perp pe sectiunel, tens tangentiala

Efort= marimea globala a solicitarii determinate in centu de greutate al sectiunii