Contabilitate de Gestiune

Schimbarile survenite in mediul economic, modernizarea tehnologiei, nevoia de informatii pertinente in procesul decizional,atingerea obiectivelor de performanta au condus la o regandire a calculatiei costurilor in contextul unui nou management. Produsele s-au diversificat,au devenit tot mai complexe si au determinat aparitia  uzinei fantoma(cea de prestari), fara de care  uzina vizibila nu poate functiona. Noile demersuri apar si se succed intr-un ritm rapid. Volumul ativitatii nu mai este decât un factor de costuri, ca toti ceilalti.

Sistemele de gestiune clasice nu se adapteaza la aceasta noua realitate .Puternic influentate de necesitatile reportingului financiar si controlului bugetar , ele reprezinta neadecvat procesele operationale actuale , producând distorsiuni in costuri.:

- subevaluarea costului (undercosting)-un produs consuma mai multe resurse,dar din calcule rezulta un cost redus;

- supraevaluarea costului(overcosting)-un produs consuma putine resurse,dar din calcule rezulta un cost ridicat;

- subventionare(subsidization)- un cost calculat gresit pentru un produs înseamna un cost gresit si pentru alt produs.

Masele costurilor construite dupa natura sunt greu interpretabile pentru o anumita activitate si nu ajuta la adoptarea deciziei .

Managementul economic are nevoie de o mai buna cunoastere a mecanismelor de formare a performantei, lucru care nu poate actiona din exterior , ci prin eforturile personalului operational si de conducere.

Pentru evitarea erorilor, întreprinderile cauta sa rafineze sistemul de cost,asigurând o apreciere mai buna a consumului neuniform de resurse. Metoda ABC este doar una din modalitatile de imbunatatire a sistemului de cost ,nu una perfecta,insa pare sa solutioneze limitele sistemului de cost traditional.

Desi este prezentata sub forma unei descoperiri moderne,metoda ABC nu este originala,dupa cum demonstreaza H.T.Johnson in lucrarea Relevance Regained:

- eforturile celor de la General Electric de a obtine o informatie mai pertinenta pentru managementul costurilor începând cu anii 1960,

- efortul colectiv din anii 1980 de a imbunatati informatia rezultata din contabilitatea de gestiune,pentru fixarea preturilor di crearea mixtului de produse .

Bazele metodei pe activitati au fost fundamentate de Jeffrey G. Miller si Thomas E. Vollman in lucrarea  The Hidden Factory ,cei doi autori au supus unui studiu critic sectoarele si locurile de costuri indirecte,ajungând la concluzia ca pasul hotarâtor pentru controlul costurilor comune consta in elaborarea unui model care sa detalieze si sa structureze cauzele acestor costuri .

Totusi ei nu au elaborat un sistem de calculatie a costurilor ; o prima astfel de încercare dateaza din 1987 si apartine profesorului Robin Cooper de la Harvard Business School, caruia i-au oferit terenul practic de experimentare numeroase companii ( John Deere,Union Pacific,Hewlett Packkard) . Un merit deosebit in finalizarea si raspândirea principiilor metodei ABC le-a avut organismul CAM-I , a carui preocupare a fost imbunatatirea informarii in gestiunea întreprinderii si Michael Porter , autorul celebrului  lant al valorii .

Ce aduce nou si cum solutioneaza metoda ABC problemele inerente ale metodei traditionale ?

Modificarile in structura pietei si a cererii au determinat abandonarea pilotajului vertical, care presupunea un decupaj pe functii , si trecerea la o logica transversala in gestiunea întreprinderii. Aceasta viziune transversala este cuprinsa in lantul valorii al lui Porter , pentru care ansamblul obiectivelor care constau in obtinerea si cunoasterea surselor de diferentiere implica o descompunere in activitati pertinente. In mod general putem defini o activitate ca pe un ansamblu de sarcini elementare consumatoare de resurse . Utilizarea lantului valorii in strategie si management este frecventa,iar aplicarea ABC in calculul costului reprezinta o integrare a instrumentelor utilizate in gestiunea firmei.

Sistemele traditionale de calculatie a costurilor sunt orientate spre sectoarele efective de productie. Costurile comune indirecte se repartizeaza asupra produselor prin intermediul unor marimi de referinta, care in actualele conditii tehnologice, nu reprezinta o expresie a ocazionarii (de exemplu salariile indirecte). Decontarea costurilor indirecte are loc prin suplimentari asupra unor marimi valorice. Aceasta repartizare a costurilor indirecte neconforma cu principiul ocazionarii, poate duce la decizii strategice gresite.

Pentru a produce un cost mai pertinent,ABC isi propune sa repartizeze cheltuielile indirecte in functie de baza de repartizare(allocation base) care prezinta relatia de cauza-efect intre activitate si produsul care consuma activitatea.

Având in vedere autorii domolitori ai interesului pentru metoda ABC (Johnson,Foster , M.Nikitin) inductorii de cost nu sunt altceva decât niste baze de repartizare evoluate. Pertinenta costului obtinut prin metoda ABC depinde de numarul inductorilor de cost(un numar mare conduce la o alocare mai putin arbitrara),dar si de natura acestora.

Conform lucrarii  Cost Accounting Traditions and Inovations calculatia costurilor pe activitati este definita de J.T.Barfield,C.A.Raborn si M.R.Kinney ca un proces bazat pe folosirea mai multor inductori de cost in vederea determinarii anticipate si a repartizarii costurilor pe produse si servicii;sistem contabil de culegere a datelor financiare si operationale in functie de natura si amploarea activitatilor unei firme;sistem contabil de informare si calculatie a costurilor care are rolul de a identifica diversele activitati pe care le desfasoara o organizatie,de a grupa costurile in functie de natura si amploarea acestor activitati si de a le repartiza pe produse si servicii tinând seama de volumul de activitate corespunzator fiecarui produs sau serviciu.

In lucrarea  Cost and Management Accounting:A Modern Aproach publicata de West Publishing Co. in 1994 J.G.Burch defineste calculatia costurilor pe activitatile unei firme in vederea:

- determinarii costurilor pe articole de calculatie(produse,servicii,loturi de marfa,operatiuni,teritorii de desfacere ,etc.);

- stabilirii ierarhiei proceselor;

- determinarii stimulatorilor de costuri si construirii structurilor cantitative;

- furnizarii unor informatii utile pentru gestionarea eficienta a costurilor prin metoda managementului pe activitati.

Dupa Horvart/Mayer, calculatia costurilor de proces se defineste astfel: Calculatia costurilor de proces poate fi înteleasa ca o noua abordare a calculatiei in vederea cresterii transparentei costurilor in sectoarele de activitati indirecte, a asigurarii unui consum eficient al resurselor, evidentierii utilizarii capacitatii, imbunatatirii calculatiei pe produs si evitarii, in acest fel a unor decizii strategice gresite.

In discursul sau tinut in cadrul Conferintei Europene a Contabililor de la Maastricht, in aprilie 1991,R.S.Kaplan afirma ca metoda ABC nu este un simplu sistem de calculatie a costurilor pe produse ,ea putând fi mai curând un sistem de consum al resurselor.