Grile Analiza Economico-Financiara

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Aceasta fituica rezuma Grile Analiza Economico-Financiara.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 35 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Cuprins

Tematica disciplinei
1.Bazele teoretice şi metodolodice ale analizei economico – financiare
1.1.Definire şi tipuri de analiză.
1.2.Noţiuni utilizate în activitatea de analiză
1.3.Metode şi tehnici utilizate în analiză
2.Bilanţul contabil – sursă de informaţii a analizei financiare
2.1.Bilanţul patrimoniului.
2.2.Bilanţul financiar
2.3.Bilanţul funcţional
3.Analiza ratelor de structură ale bilanţului
3.1.Analiza ratelor de structură ale activului
3.2.Analiza ratelor de structură ale pasivului
3.3.Analiza ratelor de finanţare
4.Analiza echilibrului financiar
4.1.Analiza activului net contabil
4.2.Analiza fondului de rulment
4.3.Analiza necesarului de fond de rulment
4.4.Analiza trezorăriei
5.Analiza gestiunii resurselor
5.1.Analiza ratelor de gestiune a capitalului
5.2.Analiza ratelor de gestiune a stocurilor
5.3.Analiza de gestiune a clienţilor şi furnizorilor
6.Analiza ratelor de rentabilitate
6.1.Analiza ratei rentabilităţii economice
6.2.Analiza ratei rentabilităţii financiare
6.3.Corelarea dintre rentabilităţii economice şi rata rentabilităţii financiare
7.Analiza riscului agenţilor economici
7.1.Analiza riscului de exploatare
7.2.Analiza riscului financiar
7.3.Analiza riscului de faliment
8.Analiza asigurării şi utilizării resurselor de muncă ale agenţilor economici
8.1.Analiza gradului de asigurare cu resurse de muncă
8.2.Analiza utilizării extensive a personalului
8.3. Analiza productivităţii muncii
9.Analiza asigurării şi utilizării resurselor materiale ale agenţilor economici
9.1.Analiza gradului de asigurare cu resurse materiale
9.2.Analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe
9.3.Analiza utilizării intesive a mijloacelor fixe.

Extras din document

TEMATICA, ÎNTREBĂRILE, RĂSPUNSURILE ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU SPECIALIZĂRILE:

Managementul Firmei, Managementul Întreprinderii, Management, Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Finanţe-Asigurări, Finanţe Bănci, Finanţe Contabilitate, Economie şi Gestiunea Producţiei Agroalimentare, Economie şi Sociologie Rurală, Economie Generală, Turism-Servicii, Marketing, Informatică Economică, Tranzacţii Internaţionale, Management Turistic şi Comercial, Management în Economia Turismului şi Comerţului Internaţional

INTREBĂRI

1. Baza de plecare în calculul fluxului de numerar din activitatea de exploatare prin metoda indirectă sunt:

a) operaţiunile de finanţare de la nivelul întreprinderii, care cuprind constituirea surselor de finanţare şi veniturile financiare încasabile aferente activităţii de finanţare respectiv rambursarea surselor de finanţare şi remunerarea deţinătorilor de capital;

b) operaţiunile de investire - dezinvestire de la nivelul întreprinderii;

c) alte operaţiuni de la nivelul întreprinderii, care cuprind, în principal operaţiunile de gestiune şi cele extraordinare;

d) operaţiunile cu acoperire monetară de la nivelul activităţii de bază a întreprinderii, în care are loc realizarea obiectului de activitate al acesteia;

e) autofinanţarea netă a exerciţiului financiar formată din profitul reinvestit la nivelul întreprinderii şi amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.

2. Indicele mijloacelor fixe mai mic decât indicele cifrei de afaceri sau veniturilor sau producţiei exerciţiului (IMf  ICa sau IV sau IQex), înseamnă:

a) Reducerea vitezei de rotaţie a imobilizărilor corporale;

b) Reducerea consumului specific de imobilizări corporale pe unitatea valorică de producţie;

c) Scăderea nivelului indicatorilor de eficienţă a folosirii mijloacelor fixe (cum este producţia la 1000 lei imobilizări corporale);

d) Diminuarea eficienţei utilizării imobilizărilor corporale ;

e) Creşterea necesarului relativ de imobilizări corporale (pentru realizarea producţiei anului de bază sunt necesare mijloace fixe suplimentare).

3. Cauza modificării structurii fizice a producţiei este:

a) Creşterea preţurilor la materii prime şi materiale;

b) Reducerea costurilor cu materialele directe;

c) Realizarea programului de producţie în proporţii diferite pe produse;

d) Creşterea producţiei fizice totale;

e) Nerealizarea programului de producţie.

4. Dacă, în dinamică, stocurile de materiale cresc, indicele consumului de materiale este supraunitar, cifra de afaceri creşte, dar într-un ritm superior consumului de materiale (ISM >1; IM >1; ICa >1, dar ICa > IM ), această situaţie se datorează:

a) Reducerii consumului de materiale la unitatea valorică a cifrei de afaceri;

b) Depăşirii consumurilor normate de materiale la o unitate valorică a cifrei de afaceri;

c) Reducerii vitezei de rotaţie a mijloacelor materiale;

d) Creşterii preţurilor de evaluare a stocurilor;

e) Creşterii ponderii materialelor cu preţuri mai mari în totalul stocului.

5. Utilitatea analizei fluxurilor de numerar derivă din numeroasele valenţe ale acestuia între care:

a) poate fi considerat un bun indicator financiar de apreciere a structurii financiar-patrimoniale a întreprinderii;

b) evidenţiază gradul de lichiditate şi exigibilitate al elementelor financiar-patrimoniale şi permite aprecierea gradului de eficienţă al utilizării activelor prin prisma capacităţii acestora de a genera cifră de afaceri;

c) poate fi considerat un bun indicator de rezultate bazate pe numerar, evidenţiază în dinamică echilibrul financiar global şi permite fundamentarea valorii de piaţă a capitalurilor proprii sau a întreprinderii;

d) calculul acestuia pe tipuri activităţi este principalul criteriu de construcţie al bilanţului financiar;

e) este cel mai important indicator luat în calculul şi aprecierea riscului de exploatare, atât prin metoda pragului de rentabilitate al exploatării cât şi prin cea a coeficientului de elasticitate – pârghiei de exploatare.

6. O durată în zile a creanţelor clienţi mică înseamnă:

a) o poziţie dominantă a clienţilor în raport cu întreprinderea;

b) manifestarea posibilităţii obţinerii la nivelul întreprinderii a unor efecte favorabile asupra dimensionării necesarului de fond de rulment;

c) furnizorii utilizează o perioadă de timp mai mică resursele financiare ale întreprinderii;

d) practicarea pe piaţă a unei rate a dobânzii scăzute;

e) clienţii utilizează o perioadă de timp mai mare resursele financiare ale întreprinderii.

7. Pornind de la relaţiile de cauzalitate dintre factori de influenţă şi indicatorul economico-financiar, care dintre corelaţiile enumerate mai jos asigură creşterea ratei de rentabilitate economică:

a) modificarea cifrei de afaceri trebuie să devanseze modificarea capitalurilor investite şi dinamica rezultatului brut al exerciţiului trebuie să fie superioară dinamicii cifrei de afaceri;

b) modificarea cifrei de afaceri trebuie să fie devansată de modificarea capitalurilor proprii şi modificarea capitalurilor proprii să devanseze modificarea rezultatului net al exerciţiului;

c) dinamica cifrei de afaceri să fie inferioară dinamicii rezultatului brut al exerciţiului şi modificarea capitalurilor investite trebuie să devanseze modificarea cifrei de afaceri;

d) modificarea cifrei de afaceri trebuie să fie devansată de modificarea nivelului activelor totale şi modificarea activelor totale trebuie să devanseze modificarea rezultatului net;

e) modificarea cifrei de afaceri trebuie să devanseze modificarea capitalurilor proprii şi dinamica capitalurilor proprii să fie superioară dinamicii rezultatului net al exerciţiului.

8. Mecanismul prin care gradul de înzestrare tehnică a muncii îşi transmite influenţa asupra cifrei de afaceri este:

a) În mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu nivelul numărului mediu de personal din perioada curentă şi cu nivelul din perioada de bază al eficienţei utilizării imobilizărilor fixe prin prisma capacităţii acestora de a genera cifră de afaceri;

b) În mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu numărul total de ore lucrate de toţi salariaţii într-un an din perioada curentă şi cu nivelul eficienţei utilizării imobilizărilor fixe prin prisma capacităţii acestora de a genera cifră de afaceri din perioada de bază;

c) În mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu valoarea imobilizărilor fixe din perioada curentă şi cu nivelul din perioada de bază al productivităţii muncii medii anuale cu baza de calcul în cifra de afaceri;

d) În mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu nivelul numărului de personal din perioada de bază şi cu nivelul din perioada curentă al eficienţei utilizării imobilizărilor fixe prin prisma capacităţii acestora de a genera cifră de afaceri;

e) În mod direct, în acelaşi sens şi invers proporţional cu nivelul numărului de personal din perioada curentă şi cu nivelul din perioada de bază a eficienţei utilizării imobilizărilor fixe prin prisma capacităţii acestora de a genera cifră de afaceri.

9. Factorii de influenţă ai valorii adăugate, în ordinea condiţionării economice, sunt:

a) numărul total de ore lucrate de toţi salariaţii într-un zi şi productivitatea medie orară a muncii cu baza de calcul în valoarea adăugată.

Fisiere in arhiva (1):

  • Grile Analiza Economico-Financiara.doc