Administratie publica

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Administratie publica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 25 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Extras din document

1. Instituția prefectului face parte din administrația de stat? Precizați totodată care este raportul dintre administrația publică și administrația de stat.

Institutia prefectului face parte din administratia de stat in teritoriu. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. Conform art. 123 din Constitutia Romaniei, Guvernul alege cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Totodata, prefectul este cel care conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si organelor centrale de specialitate din unitatile administrativ teritoriale.

Intre administratia publica si administratia de stat se stabileste un raport de la intreg la parte. Administratia de stat reprezinta o componenta a administratiei publice, alaturi de administratia locala. Administratia publica (sens functional) reprezinta activitatea de organizare a executarii si executare in concret a legii, urmarindu-se satisfacerea interesului public prin asigurarea bunei functionari a serviciilor publice si prin executarea unor prestatii catre particulari. Administratia publica (sens organic) reprezinta ansamblul autoritatilor publice care, in regim de putere publica, aduc la indeplinire legile sau presteaza servicii publice.

2. Art. 5 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială precizează următoarele: „Pe lângă răspunderea politică, membrii Guvernului pot răspunde și civil, contravențional, disciplinar sau penal, după caz, potrivit dreptului comun din aceste materii, în măsura în care prezenta lege nu cuprinde dispoziții derogatorii”. Analizați din punctul de vedere al structurii normei de drept administrativ conținutul art. 5 din Legea nr. 115/1999.

Norma este alcatuita din 3 elemente: ipoteza, dispozitie, sanctiune. In ipoteza se precizeaza conditiile sau imprejurarile in care se aplica dispozitia si subiectele de drept care pot intra in incidenta normei. Dispozitia este cea care cuprinse ansamblul de drepturi si obligatiile ale subiectelor de drept prevazute de norma ( adica stabileste ceea ce pot sau nu pot sa faca subiectele de drept). Sanctiunea prevede consecintele nerespectarii dispozitiei normei juridice.

In ipoteza art. 5 din legea nr 115/199 9 privind responsabilitatea ministeriala se precizeaza subiectele de drept, anume membrii Guvernului si conditiile in care li se aplica dispozitiile: adica in masura in care prezenta lege nu cuprinde dispozitii derogatorii. Dispozitia normei stabileste faptul ca membrii pot sa raspunda si civil, contraventional, disciplinar sau penal, potrivit dreptului comun in aceste materii. In cazul acestei normei, sanctiunea o reprezinta tocmai tipurile de raspundere reglementate in dispozitie, intrucat raspunderea membrilor Guvernului, inidiferent de ce natura e ea, reprezinta o sanctiune pentru cazul in care acestia de ex savarsesc fapte penale (raspunderea penala).

3. România are un regim semiprezidențial, în care Președintele are atribuții formale numeroase, iar Guvernul este responsabil politic exclusiv în fața Parlamentului. Precizați argumentat dacă afirmația de mai sus este adevărată sau falsă prin raportare la dispozițiile Constituției României.

Afirmatia este adevarata. Romania are un regim semiprezidential, Presedintele Romaniei dispunand de atributii formal numeroase. Presedintele Romaniei, potrivit art. 80 din Constitutia Romaniei este reprezentantul statului roman, este garantului independentei nationale, suveranitatii si integritatii teritoriale. Este cel care asigura respectarea Constitutiei si asigura buna functionare a autoritatilor publice. In acest sens, el indeplineste functia de mediator intre puterile publice. In functia lui de “mediator al puterilor publice” trebuie inteleasa in sens politic si nu in sens juridic. In sens juridic, ar insemna ca Presedintele este deasupra celorlalte autoritati publice, dar in realitate nu se situeaza deasupra lor. El este mediator si intre stat si societate. El este autoritate reprezentativa a poporului roman, fiind ales prin vot universal, egal direct si secret exprimat, din punct de vedere al legalitatii alegerii fiind situat pe aceeasi pozitie cu Parlamentul.

Potrivit art. 109 alin. 1) din Constitutie, Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului. Din reglementarea constitutionala rezulta ca Parlamentul este singura autoritate publica in fata careia Guvernul raspunde politic. Potrivit legii 115/1999, raspunderea politica a Guvernului consta in demiterea sa, ca urmare a retragerii increderii de catre Parlament, prin motiunea de cenzura, adoptata in conditiile art. 113 si 114 din Constitutie. Rezulta ca afirmatia este adevarata.

4. . Precizați care sunt incompatibilitățile de ordin constituțional și de ordin legal pentru membrii Guvernului.

Conform art. 105 din Constitutia Romaniei, functia de membru al Guvernului este incompatibila cu orice alta functie de autoritate publica, cu exceptia functiilor de deputat sau senator. Totodata, este incompatibila cu exercitarea unor functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial.

Incompatibilitati de ordin legal:

- Presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, cenzor la societatile comerciale, banci institutii de credit, societati de asigurare, institutii publice

- Functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale,

- Calitatea de comerciant persoana fizica

- Calitatea de membru al unui grup de interes economic

- O functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia celor prevazute in acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.

5. Secretarul unității administrativ teritoriale nu poate refuza semnarea hotărârilor consiliului local. Precizați argumentat dacă afirmația de mai sus este susținută și de dispozițiile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală.

Fisiere in arhiva (1):

  • Administratie publica.docx