Dreptul Mediului

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Dreptul Mediului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 4 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

1) CANALUL BÂSTROE - GRAV PERICOL PT MEDIUL NATURAL AL DELTEI DUNĂRII

A. Încălcarea gravă a normelor de drept internaţional consacrate de principiul bunei-vecinătăţi

După cum se ştie, buna-vecinătate e un principiu fundamental al dr internaţional, care „pp abţinerea de la comiterea oricărei acţiuni de natură a înrăutăţi relaţiile, dintre ţările respective şi, totodată, întreprinderea de măsuri care să asigure desfăşurarea normală a relaţiilor dintre statele în cauză, să ducă la întărirea şi consolidarea prieteniei şi cooperării între vecini”.

Buna-vecinătate implică „odată cu respectarea şi aplicarea integrală a principiilor şi normelor fundamentale ale dr int, statornicirea şi aplicarea unor norme specifice, rezultate din situarea ţă¬rilor respective In aceeaşi zonă sau regiune geografică". Normele bunei-vecinătăţi obligă statele: a) să se consulte - at când au o problemă de rezolvat, care priveşte ambele părţi - şi b) să coopereze pt soluţionarea acelei probleme. În cazul construcţiei Canalului Bâstroe, partea ucrainiană: 1. a acţionat unilateral; 2. nu a consultat partea română când a luat iniţiativa respectivă; 3. nu a considerat necc să coopereze cu Rom pt a găsi o soluţie potrivită, încălcând grav normele de dr int consacrate de principiul bunei-vecinătăţi.

B. Un impact major asupra mediului în context transfrontalier

Canalul Bâstroe reprezintă prima porţiune din noul canal maritim Dunăre - Marea Neagră, executantul lucrărilor fiind firma germană Josef Mobius. Impactul lucrărilor canalului asupra mediului e îngrijorător. Digurile de piatră, traficul naval au pus deja în cauză flora şi, în special, fauna din zonele învecinate canalului. Jumătate din flora rezervaţiei Delta Dunării se află în zona braţului Bâstroe: 21 de specii rare; 2 grupe sunt trecute în cartea roşie şi 2 în cartea verde. Zona braţului Bâstroe e deosebită şi sub aspectul compoziţiei faunei terestre şi acvatice. Prin construcţia Canalului va fi diminuată populaţia piscicolă din zonă, vor fi afectate speciile de păsări şi habitatul natural al ac vieţuitoare; se va modifica regimul hidrologic; va scădea pânza freatică; vor putea apare lacuri şi ghioluri sau canale care vor rămâne uscate; va fi afectată direct biodiversitatea, animalele, plantele, populaţiile piscicole. Reprezentanţii U.N.E.S.C.O., şi ai Convenţiei de la Ramsar au ajuns la concluzia că „prin construcţia Canalului Bâstroe se va înregistra un impact nefavorabil asupra zonei centrale a Rezervaţiei „Delta Dunării”, afectând habitatul vital pt păsările acvatice „aflate în perioada de reproducere sau creştere”. Această construcţie afectează „zonele de depunere a icrelor în apele de coastă de adâncimi reduse”.

C. Nerespectarea normelor stipulate în mai multe convenţii internaţionale şi a recomandărilor unor experţi în domeniu

Ceea ce îngrijorează, în mod deosebit, e nerespectarea de către partea ucraineană a normelor stipulate în mai multe convenţii internaţionale. E de observat că unei construcţii de genul Canalului Bâstroe i se aplică un regim special, care face obiectul a 11 convenţii internaţionale, bilaterale sau multilaterale. Analiza modului în care s-au desfăşurat lucrările la construcţia Canalului duce la concluzia că acestea nu corespund normelor internaţionale privind impactul asupra mediului în context transfrontalier. În Raportul Convenţiei de la Ramsar se recomandă luarea în considerare a reînnoirii şi modernizării braţului Oceacovo şi a canalului Prorva şi construirea unei ecluze în partea de nord a Deltei Dunării, care să lege braţul Solomonov de golful Zhebryanskaya. Experţii Convenţiei de la Ramsar au susţinut opiniile Academiei Naţionale Ucrainene - care răspunde de administrarea părţii ucrainene a Deltei - opinii susţinute de argumente ştiinţifice, potrivit cărora construcţia canalului pe braţul Bâstroe e inacceptabilă, deoarece are un impact deosebit de grav asupra mediului. Totodată, experţii Convenţiei de la Ramsar au cerut părţii ucrainene să se consulte cu partea română asupra modului în care ar putea promova proiectul ucrainean. Partea ucraineană nu a considerat că e cazul să respecte această recomandare. Totuşi, cu foarte puţin timp înainte de inaugurarea Canalului Bâstroe, oficialii ucraineni au trimis un Raport superficial părţii române în legătură cu lucrările efectuate la gurile Dunării.

D. Un decret prin care zona Bâstroe a fost scoasă de pe lista regiunilor protejate

Zona braţului Bâstroe era pe lista regiunilor protejate datorită florei şi faunei: 21 de specii de plante rare şi 15 colonii de păsări. Era o rezervaţie protejată, care fusese evocată drept „o realizare de referinţă” prin măsurile ecologice adoptate de specialiştii ucraineni... La 2 februarie 2004 - prin Decretul nr. 117 al Preşedintelui Ucrainei, albia braţului Bâstroe a fost trecută în compunerea landşafturilor antropogene, fiind scoasă de pe lista zonelor protejate. Deci, printr-un Decret Prezidenţial a fost anulat statutul de rezer¬vaţie pe care îl avea zona Bâstroe. In felul acesta, lucrărilor de construcţie a Canalului li s-a dat „un cadru juridic”.

E. Consiliul Europei a recomandat sistarea imediată a lucrărilor la canalul Bâstroe

Ţinând seama de impactul grav asupra unor specii din Delta Dunării şi asupra habitatului lor natural, experţii de mediu ai Consiliului Europei au recomandat sistarea imediată a lucrărilor la Canalul Bâstroe. Intr-un Raport al Comitetului Permanent al Convenţie de la Berna se efectuează o analiză aprofundată asupra consecinţelor negative ale construirii Canalului Bâstroe asupra Rezervaţiei Delta Dunării. Experţii europeni au ajuns la concluzia că „trecerea navelor prin Canalul Bâstroe ar afecta speciile de păsări, bancurile de peşti şi habitatul natural al acestor vieţuitoare”. In raportul Comitetului Permanent se re¬comandă alte soluţii - care să nu pună în cauză Rezervaţia naturală din zona braţului Bâstroe - soluţii care au fost ignorate de Partea ucraineană.

F. Amplasarea unor balize de semnalizare la nici 10 metri de malul românesc - o încălcare a tratatului de frontieră

Partea ucraineană a amplasat balize de semnalizare la nici 10 m de malul rom al braţului Chilia al Dunării, încălcând prevederile Tratatului de frontieră încheiat cu Ucraina, intrat în vigoare în luna aprilie 2004; Potrivit art. 35 al Tratatului „Trecerea frontierei de stat de către persoanele care întreţin căile ferate, şoselele sau alte instalaţii care traversează frontiera de stat, precum şi de către acele persoane care efectuează lucrări pe apele de frontieră se va reglementa prin acorduri separate”. In baza normelor convenite prin acelaşi Tratat, orice acţiune a unei părţi - care priveşte frontiera - tr adusă la cunoştinţa celeilalte părţi cu 20 de zile înainte. Partea ucraineană nu a respectat aceste norme, acţionând unilateral pt amplasarea balizelor de semnalizare lângă malul românesc. Aşadar, balizajul s-a făcut fără a se aduce la cunoştinţa autorităţilor române în domeniu. Balizele amplasate la nici 10 m de malul românesc reprezintă semnalizarea că în zona respectivă dragele ucrainene efectuează operaţiuni de decolmatare a Dunării. In baza Tratatului de frontieră, asemenea operaţiuni puteau fi efectuate - în măsura în care vizează şi zona învecinată - cu-o consultare prealabilă a părţii române.

G. Tratatul politic de bază încheiat cu Ucraina în 1997 potrivit concepţiei „sacrificiilor istorice”

Analizând evoluţiile actuale în relaţiile cu Ucraina, premierul Adrian Năstase a atras atenţia asupra faptului că unele explicaţii se regăsesc „în graba cu care a fost încheiat în 1997 Tratatul cu Ucraina”, rezolvându-se toate problemele cu acest stat. Mai mult, tr observat că guvernanţii ţării din 1997 au încheiat Tratatul cu Ucraina potrivit concepţiei „sacrificiilor istorice”, care serveşte menţinerii actelor dictaturii staliniste, privind anexarea abuzivă de către fosta U.R.S.S. a Insulei Şerpilor, Bucovinei de Nord, ţinutului Herţa, ţinutului Hotin şi a altor teritorii, care sunt „de drept ale Rom”. În baza normelor dreptului internaţional „caracterul abuziv al unui act dictatorial nu încetează prin «preluarea acelui act de către statul succesor»”. Or, aceste exigenţe n-au fost promovate cu vigoarea şi răspunderea necesare cu prilejul încheierii unui Tratat atât de important, ceea ce a dat impresia că „negociatorii români nu ştiu să-şi apere interesele legitime”.

H. Demersuri diplomatice necesare pt a opri construcţia unui canal care ar afecta grav mediul natural al Deltei Dunării

Având în vedere consecinţele grave, în primul rând pentru mediu, prin construcţia Canalului Bâstroe, autorităţile române au făcut demersuri diplomatice menite să sensibilizeze instituţiile internaţionale competente pentru a acţiona în vederea opririi acestei construcţii. Astfel, a fost sesizat Secretariatul Convenţiei de la Ramsar şi Comitetul Consultativ al Reţelei Mondiale a Rezervaţiei Biosferelor al U.N.E.S.C.O - Programul „Omul şi Biosfera”; Comisia Internaţională pt Protecţia Fluviului Dunărea; Secretariatul Convenţiei de la Espoo pt constituirea unei Comisii de anchetă internaţională care să facă o investigaţie privind impactul transfrontalier al construcţiei Canalului Bâstroe.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dreptul Mediului.doc