Filosofia Dreptului

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Filosofia Dreptului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

1.Filosofia ca spirit constient de sine.K. Jaspers : Filosofia se afla pretutindeni unde omul, prin gandire, devine constient de sine. Lumea ca lume umanizata, reflectorie si normata, sta sub semnul filosofiei.I.Blaga vede in gandirea filosofica sursa de problematizare a existentei, sporul de luciditate, imboldul trezirii din somnul finite.

Filosofia : - ca umanizare a lumii- ca mod constient de integrare cosmic- ca sens al vietii.

2.Filosofia si stiinta.àconditia originara a filosofiei si stiintei ;àdiferentierea necesara a stiintei de filosofie ;ànevoia de filosofie in stiinta : FR. Bacon si ideea ca stiinta fara filosofie ramane si fara constiinta, refuzul empirismului. Deci, nici subordonarea stiintei fata de filosofie, nici anularea legaturilor ei cu filosofia.

4.Specificul normelor juridice ca baza a ordinii de drept.Norma de drept, element structural de baza al dreptului, are, cum s-a vazut in TGD, trasaturi definitorii care ii confera specificitate :àare un caracter prescriptiv : impune o anumita conduita (prin actiune sau inactiune) pentru realizare unui scop; de aici rezulta ca norme de drept este o expresie valorica; ea materializeaza interese, aspiratii, idealuri.àare un caracter volitiv : intruchipeaza vointa sociala majoritara. Totodata (prin dublul ei caracter volitiv) norma de drept implica un raport intersubiectiv ce da curs vointelor individuale. S-a spus, inca prin Thomasius, ca norma de drept vizeaza actiunile externe ale persoanelor, in timp ce norma morala priveste relatiile persoanei cu sine, iar cele religioase cu Divinitatea. (Obs : H.I. consider ca aceasta delimitare valabila in anumite limite, pentru ca pe de o parte actiunile externe reglementate de normele de drept, se revendica subiectual, se intemeiaza pe rationalitatea, pe constiinta insului, prin care abia insasi norma de drept devine operationala. Pe de alta parte, insasi relatiile persoanei cu sine (vizate de morala) implica alteritatea ;ànorma de drept are un caracter general si impersonal : normele se deosebesc dupa gradul de generalitate.ànorma juridica este tipica ;àeste obligatorie in sensul ca reprezinta o imperativitate garantata statal. Acest lucru nu este contrazis de caracterul supletiv sau de recomandare al unor normeàpentru normele de drept este seminificativa prezenta definitorie a sanctiunii caracterizata prin precizie, regularitate, sistematizare. Folosirea legitima a constrangerii fizice printr-un agent socialmente specializat reprezinta un element constitutive fundamental al dreptului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Filosofia Dreptului.doc