Fituici Economie Semestrul 2

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Fituici Economie Semestrul 2.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 3 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 2 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

CAP. 6 CONCURENTA SI FORMAREA PRETURILOR

6.1 NOTIUNE, CONTINUT, FUNCTII

Concurenţa reprezintă o confruntare deschisă între agenţii economici pentru realizarea unei poziţii cât mai avantajoase pe piaţă, corespunzătoare intereselor proprii.

Intensitatea concurenţei depinde în orice moment de apropierea ori depărtarea dintre cerere şi ofertă (sunt excluse situaţiile de monopol şi monopson). Când cantitatea de bunuri de un fel anume, cerută şi oferită, se află în echilibru, concurenţa are o intensitate relativ joasă, astfel că fiecare participant la schimb poate să vândă sau să cumpere ceea ce doreşte la un preţ convenabil, iar pericolul înlăturării din “arenă” a unor întreprinzători este relativ redus.

Dacă oferta depăşeşte sensibil cererea, raportul va fi în favoarea cumpărătorilor, de aici tendinţa fiecărui ofertant de a-şi câştiga clientela în defavoarea celorlalţi.

Agenţii economici concurenţi pot proveni sau nu din aceeaşi ramură de producţie care fabrică un anumit bun. Există astfel două cazuri:

a) competiţia dintre agenţii care produc bunuri substituibile (bunuri diferite care pot satisface una şi aceeaşi trebuinţă);

b) competiţia dintre agenţii care produc bunuri răspunzând unor trebuinţe diferite. Aceasta se iveşte atunci când resursele productive ale societăţii nu sunt bine distribuite între ramuri, când în unele ramuri există deficit de bunuri, iar în altele surplus. Apare, deci, un proces de migrare a unei părţi din capital către ramurile aflate în dificultate, proces care modifică mediul concurenţial în ambele ramuri.

Concurenţa evidenţiată mai sus este denumită adesea concurenţă intersectorială.

Rolul concurenţei

Capacitatea de a produce mai ieftin şi a vinde mai ieftin pentru a învinge rivalii stimulează inovaţia, obligă întreprinderile să realizeze produse noi, să folosească tehnici noi de fabricaţie, să ridice nivelul de calificare a personalului, să organizeze mai bine producţia şi munca. Concurenţa transformă, astfel, progresul într-o condiţie de existenţă, de a fi sau a nu fi.

- 1 -

Dată fiind inegalitatea dintre întreprinderi în ceea ce priveşte eficacitatea, concurenţa realizează o selecţie a producătorilor, eliminând pe cei slabi.

O altă caracteristică a concurenţei este că tinde să aşeze în echilibru ramurile de producţie, cererea şi oferta, să transmită de la producători la consumatori o parte din valoarea suplimentară creată prin sporirea productivităţii muncii. De asemeni, concurenţa asigură consumatorilor libertatea de alegere a bunurilor şi serviciilor şi de satisfacere la un nivel superior a trebuinţelor.

Dar, concurenţa are şi efecte negative. O parte din acestea sunt: încercarea multor întreprinderi de a reduce costurile prin micşorarea salariilor şi a unor cheltuieli necesare protejării naturii; crearea unor produse de calitate îndoielnică etc.

Pentru ca efectele concurenţei să fie predominant benefice, trebuie ca statele să elimine atât “surplusul” de concurenţă cât şi “insuficienţa” acesteia. Statul promovează în acest sens trei categorii de măsuri:

a) Măsuri de elaborare a regulilor jocului, a normelor de drept pe baza cărora se desfăşoară activitatea economică în genere şi concurenţa;

b) Măsuri, tot de ordin juridic, îndreptate împotriva piedicilor care se aşează în calea concurenţei, a abuzurilor monopolurilor;

c) Măsuri de limitare a excesului de concurenţă (mai ales când pe aceeaşi piaţă se întâlnesc agenţi economici străini şi autohtoni).

6.2 FORMAREA PRETURILOR PE MAI MULTE TIPURI DE PIETE

Preţul este expresia bănească a valorii mărfii sau suma de bani care se plăteşte pentru a dobândi o unitate dintr-un bun economic. În condiţii normale de activitate, preţul este superior costului mediu de producţie, pentru recuperarea cheltuielilor şi obţinerea de profit.

Factorii care influenţează preţul sunt: cheltuielile efectuate de întreprinderi pe unitate de produs; calitatea bunurilor; raportul dintre cerere şi ofertă; modul de servire a cumpărătorilor, de prezentare şi ambalare a bunurilor; eficienţa reclamei; durata şi calitatea asistenţei tehnice prestate după vânzare; durata livrării (pentru unele produse create la comandă); puterea de cumpărare a banilor etc.

Nivelul preţului unui bun depinde şi de tipul pieţei pe care el se vinde, de măsura în care concurenţa este liberă sau limitată, de obstacolele artificiale sau naturale.

În general, concurenţa poate fi perfectă sau imperfectă si se subdivide şi în concurenţă loială şi neloială.

Fisiere in arhiva (1):

  • Fituici Economie Semestrul 2.doc