Instituția Avocatul Poporului

Notiunea de autoritate administrativa publica centrala autonoma

In actualul sistem constitutional si legal, administratia publica este infaptuita de doua mari categorii de autoritati:

1. Autoritati de natura statala:

- Presedintele si Guvernul - reprezinta cei doi sefi ai executivului in actualul sistem constitutional si legal.

- Ministerele si alte organe - reprezinta centrele de specialitate subordonate Guvernului.

- Autoritati centrale nesubordonate Guvernului - numite generic autoritati centrale autonome.

- Serviciile descentralizate si desconcentrate ale ministerelor din unitatile administrative teritoriale.

- Prefectul - reprezentantul Guvernului in teritoriu.

2. Autoritati autonome locale:

- Consiliul local - autoritate autonoma locala cu caracter deliberativ.

- Primarul - ca autoritate autonoma executiva.

- Consiliul judetean - care este autoritate administrativa publica judeteana cu caracter deliberativ.

Constitutia actuala consacra un dualism al executivului care este detinut de un organ unipersonal (Presedintele) si de un organ colegial (Guvernul). Potrivit art. 101 din Constitutie, Guvernul exercita conducerea generala a administratiei publice. Potrivit art.110 din Constitutie, este calificat expres ca un organ al administratiei publice de rang central. In exercitarea rolului de conducator al administratiei publice, Guvernul intra in urmatoarele tipuri de raporturi cu celelalte autoritati administrative:

- Raporturi de subordonare in ceea ce priveste ministerele si celelalte autoritati centrale subordonate lui.

- Raporturi de colaborare si coordonare fata de autoritatile centrale autonome.

- Raporturi de tutela administrativa fata de autoritatile autonome locale. Acestea se exercita prin prefect care este reprezentantul Guvernului in teritoriu si ele evoca misiunea pe care o are Guvernul de a veghea la respectarea legalitatii activitatii autoritatilor autonome locale.

Astfel autoritatile administratiei publice centrale sunt organisme ce sunt independente fata de Guvern , aflandu-se in afara sistemului administratiei guvernamentale si se infiinteaza numai prin legi organice .

Optiunea terminologica de « autoritati autonome » a fost preferata termenului « autoritati independente » , cu toate ca aceasta din urma ar sugera o stare de libertate totala si de nesubordonare fata de orice alta putere,dar ar fi gresita conferirea acestei calitati din mai multe motive :

1. nu poate exista o independenta absoluta in organizarea si functionarea unei autoritati dintr-un stat unitar, macar pentru faptul ca ea este creatia acelui stat si se subordoneaza legilor sale.

2. modul de formare a respectivei autoritati implica competentele unor puteri si organe ale

statului , precum : presedinte, parlament, guvern.

3. uneori modul de functionare, mai ales prezentarea de rapoarte sau controlul exercitat asupra lor exclude ideea unei independente absolute

În Romania functioneaza urmatoarele autoritati administrative autonome, infiintate conform prevederilor constituionale:

-Avocatul Poporului;

-Consiliul Legislativ;

-Consiliul Suprem de Aparare a tarii;

-Consiliul Superior al Magistraturii;

-Curtea de Conturi;

-Serviciul Roman de Informatii.

De asemenea au mai fost infiintate prin legi organice urmatoarele autoritatii administrative autonome:

-Agentia Romana de Presa ROMPRES;

-Autoritatea Electorala Permanenta;

-Banca Nationala a Romaniei;

-Comisia de supraveghere a Asigurarilor;

-Comisia Nationala a Valorilor Imobiliare;

-Consiliul Concurentei;

-Consiliul Economic Social;

-Consiliul National al Audiovizualului;

-Consiliul National de Evaluare Academica;

-Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor;

-Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.

Aceste autoritati administrative autonome exercita o activitate executiva ce are ca obiect organizarea executarii si executarea în concret a legii, asigurarea functionarii unor servicii publice si exercitarea unor competente administrativ-jurisdictionale, încadrându-se în categoria organelor executive ale statului. Atributiile autoritatilor autonome centrale se exercita pe intreg teritoriul statului , din momentul infiintarii dobandind personalitate juridica.

Avocatul poporului

Este o institutie centrala de stat romaneasca. Este echivalentul institutiei ombudsmandului european, institutie de origine suedeza (1766). In alte tari este cunoscuta sub alte denumiri, precum: comisar parlamentar, aparator al poporului, aparator public, mediator public, procuror parlamentar.

In Constitutia Romaniei, Avocatul Poporului este reglementat in Cap. IV din Titlul I.

In 21 februarie 1997 a fost adoptata, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului Legea 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului. Lege ce a suferit ulterior mai multe modificari ca urmare a experienei acumulate in timp dar si datorita nevoii de raportare la exigentele ombudsmanului european