Extras din notiță
1
1_DREPT_4_ML
DREPT Medicina legala 1
MULTIPLE CHOICE
1) Medicina legală este:
1. o disciplină socio-juridică;
2. o stiintă medicală de sinteză;
3. o materie specifică învătământului juridic.
2) Scopul medicinei legale este:
1. de a sprijini competent justitia prin elemente medico-biologice;
2. de a stabili împrejurările comiterii faptei în conformitate cu elementele procesului verbal
3. de a identifica făptuitorii si a contribui la stabilirea vinovătiei.
3) Domeniul de activitate al medicinei legale cuprinde – printre altele:
1. tanatologia medico-legală;
2. clinica medico-legală terapeutică;
3. numai autopsia judiciară.
4) Activitatea specifică de medicină legală se poate desfăsura în cadrul:
1. institutelor de medicină legală;
2. laboratoarelor exterioare de medicină legală;
3. birourilor de medicină legală.
5) Conform principiului competentei teritoriale:
1. institutele medico-legale sunt arondate unui seviciu de medicină-legală judetean;
2. serviciile de medicină legală judetene se află în structura unui cabinet de medicină legală;
3. serviciile de medicină legală judetene, în structura organizatorică a cărora se află cabinetele de
medicină legală, sunt arondate unui institut medico-legal.
6) Comisia medico-legală de control si avizare functionează în cadrul:
1. unui serviciu de medicină legală judetean;
2. unui institut de medicină legală;
3. numai la nivelul I.N.M.L. „Mina Minovici” Bucuresti.
7) Comisia superioară de medicină legală îsi desfăsoară activitatea:
1. în cadrul oricărui institut de medicină legală;
2. numai la nivelul I.N.M.L. „Mina Minovici” Bucuresti;
3. la nivelul institutelor si serviciilor judetene de medicină legală.
8) Comisia superioară de medicină legală întocmeste:
1. un aviz;
2. un raport de nouă expertiză;
3. o constatare medico-legală sau un raport de expertiză.
9) Legătura de cauzalitate si raportul de cauzalitate, din punct de vedere medico-legal, sunt:
1. sinonime;
2. două notiuni diferite;
3. sintagme care semnifică modul de constituire a lantului tanatogenerator.
2
10) Când între traumatism si deces nu se interpune nimic se poate stabili:
1. o legătură de cauzalitate directă – conditionată;
2. un raport de cauzalitate – direct;
3. o legătură de cauzalitate directă – neconditionată
11) Când între traumatism si consecinta posttraumatică, reprezentată prin deces sau vătămare corporală , se
interpun factori preexistenti, care agravează efectele traumatismelor din punct de vedere medico-legal se
stabileste:
1. un raport de cauzalitate indirect;
2. o legătură de cauzalitate directă – conditionată;
3. o legătură de cauzalitate directă – complementară.
12) Autopsia medico-legală, sau judiciară, este considerată:
1. o autopsie demonstrativ-stiintifică;
2. o autopsie anatomo-patologică;
3. o autopsie oficială sau judiciară.
13) Spre deosebire de alte tipuri de autopsii, necropsia medico-legală trebuie să fie:
1. axată pe patologia preexistentă;
2. completă;
3. centrată pe leziunile traumatice.
14) Autopsia medico-legală este obligatorie:
1. când decesul s-a produs într-o unitate sanitară;
2. în caz de moarte patologică;
3. în caz de moarte violentă.
15) Necropsia medico-legală este efectuată de:
1. medicul legist;
2. medicul anatomo-patolog;
3. orice medic astfel încât să poată fi elucidată cauza mortii.
16) Etapele mortii organismului uman sunt:
1. coma, moartea aparentă, moartea clinică;
2. preagonia, moartea biologică, sincopa;
3. agonia, moartea clinică, moartea biologică.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Medicina Legala.doc