Noțiuni de drept și drept economic

1. Notiuni juridice despre Drept, Economie, Piata.

Dreptul este stiința care studiază regulile și legile conviețuirii în societate. De asemenea, dreptul constituie totalitatea regulilor și normelor care reglementează relațiile într-o societate.

Economia constituie ansamblul activităților umane desfășurate în sfera producției, distribuției și consumului bunurilor materiale și serviciilor. Economie națională reprezinta totalitatea activităților și interdependențelor economice la nivel macro- și microeconomic, coordonat pe plan național prin mecanisme proprii de funcționare.

Piata este astazi institutia centrala a economiei de piata, nucleul acesteia, institutie in cadrul careia se incheaga toata activitatea economica. Piata constituie totalitatea relatiilor de vinzare-cumparare dintr-un anumit spatiu geografic. In sens ingust, piata poate fi definita drept locul unde se confrunta cererea si oferta de bunuri, servicii si capitaluri.

2. Conceptul Statului, notiunea si trasaturile lui.

Statul este o instituție politico-administrativă a societății în frunte cu un guvern și cu organele acestuia, cu ajutorul cărora se asigură funcționarea vieții sociale pe un anumit teritoriu. Statul creeaza tuturor intreprinderilor conditii juridice si economice egale de gospodarire, garanteaza respectarea drepturilor si intereselor lor legitime, contribuie la dezvoltarea concurentei libere, constiincioase intre acestia, le asigura posibilitati egale de a folosi resurse tehnico-materiale, naturale, de munca, financiare si informative neadmitind monopolizarea pietelor acestor resurse, si reglementeaza activitatea de antreprenoriat in baza legislatiei in vigoare.

Trasaturi

-existenta unei puteri politice sau publica organizata in aparatul de stat format din functionari specializati, platit de la bugetul de stat.

-existenta unei populatii care are ca legatura cetatenia si un teritoriu delimitat cu elemente naturale sau artificiale si stabilite prin tratate internationale

-monopolul elaborarii dreptului. Numai statul poate sa elaboreze legi.

-impunerea si strangerea de taxe si impozite necesare asigurarii bugetului de stat si sustinerii cheltuielilor statului.

3. Premisele economice si sociale ale aparitie statului.

Premisele aparitiei statului Schimbarile succesive in domeniul procurarii celor necesare traiului, au dus la inlocuirea principalelor preocupari comune; vanatoarea, pescuitul, culesul, cu altele noi. Astfel omul primitiv face o cotitura de la economia pradalnica la economia productiva devenind producator. Aceste noi preocupari au permis, o dezvoltare mai rapida a fortelor de productie. Descoperirea metalelor mai ales folosirea fierului la confectionarea uneltelor, permit extinderea agriculturi, pe suprafete mai mari. Dezvoltarea schimbului regulat de produse necesare dezvoltari economiei de marfuri si a economiei banesti duce la aparitia unei categorii sociale noi; negustorii. Schimbarile profunde in sfera productiei umane, au dus succesiv la aparitia inegalitatilor sociale. Noile preocupari economice sunt atat de productive incat permit producatorilor sa creeze si un surplus de productie, care poate fi insusit si de alte persoane. Apare posibilitatea transformarii oamenilor liberi in sclavi. Prizonierii de razboi se transforma in sclavi, iar sclavajul tinde sa devina o forta principala de munca. Toate acestea favorizeaza aparitia comunitatilor obstesti. Ea este compusa din mai multe familii si sunt conduse de mai marii familiilor inrudite. Apare dualismul pentru proprietate si anume ; pamantul pentru casa , gradina, si cel arabil sunt proprietati private, iar pasunile padurile, proprietate colectiva. Urmatoarea forma pe care o cunoaste omenirea este democratia militara. Ea este axata pe formatiunea economica a comunitati satesti dar duce o politica de jaf si pradaciune. Astfel bogatiile s-au acumulattot mai mult in mainile unora formandu-se o aristocratie gentilico tribale. Seful lor dobandind tot mai multe prerogative iar puterea lui devenind ereditara.

4. Scopul, sarcinile si functiile statului.

Rolul statului constă în asigurarea şi apărarea, prin mijloace prevăzute în constituţie şi în celelalte legi, a interesului general, a interesului public sau a Binelui comun.

Distinge trei categorii de funcţii ale statului:

a) funcţii politice: menţinerea ordinii sociale interne şi apărarea teritoriului naţional, alte intervenţii ale statului în viaţa socială fiind excluse;

b) funcţii juridice:

-Funcţia legislativă constă în adoptarea de către Parlament a regulilor de conduită obligatorii (având caracter general şi impersonal), ce se adresează tuturor persoanelor fizice şi juridice, existând şi, respectiv, desfăşurând activităţi pe teritoriul unui stat.

-Funcţia executivă (sau guvernamentală) constă în asigurarea sau organizarea legilor şi, de asemenea, în adoptarea actelor necesare pentru activitatea de guvernare şi administrare, pe plan central şi local.

-Funcţia jurisdicţională (judecătorească) constă în soluţionarea de către instanţele de judecată a diferendelor sau litigiilor între diferiţi subiecţi de drept: între persoane fizice; între persoane fizice şi persoane juridice, precum şi în restabilirea ordinii de drept încălcate.

c) funcţii sociologice; constrângerea socială; activitatea de convingere a cetă¬ţenilor în legătură cu compatibilitatea între interesele generale şi cele personale (socializarea indivizilor şi grupurilor sociale) ş.a.