Subiecte Istoria Statului si Dreptului Roman

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Subiecte Istoria Statului si Dreptului Roman.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

1. Organizarea fiscala a Tarii Romanesti si a Moldovei in evul mediu.

Principalele venituri ale TR si Mold au provenit din dari si din dari si impozite. Cheltuielile erau legate atat de acoperirea nevoilor curtii domnesti si de intretinerea unui aparat civil si militar, cat si de indeplinirea obligatiilor impuse de Poarta otomana. TR si Mold au avut 3 institutii financiare de stat: Tezaurul(riznita in TR si scrovista in Mold) aflata la dispozitia domnului si de care acesta se putea folosi numai in sit extreme , reprezenta rezerva de metale pretioase si ob de mare valoare. Era constituit din obiecte alienabile, considerate averea pers a domnului si din ob inalienabile, care apartineau tarii. La incep sec 18 tezaurul cade in desuietutide si apar depozitele de bani si bijuterii la bancile din strainatate. Visteria, condusa de marele visternic, e instituita centrala a organizarii fiscale a TR. Aici se tinea evidenta contribuabililor si a materiilor impozitate, de aici plecau dispozitiile de repartitie a darilor si aici se concetrau sumele provenite din impozite. Visteria folosea veniturile pt acoperireaq necesitatilor publice. Camara, condusa de marele camaras reprezenta institutia financiara centrala care trebuia sa acopere nevoile domnului si ale familiei sale. Veniturile proveneau de pe domeniul domnesc, din ocne, din amenzi si din vami. Din sec 17-18 proveneau si din dari de cotitate(vinarici,oierit,dijmarit,gostina). Repartizarea darilor era i.p cu pozitia pers, cu cat pers avea un rang mai inalt,cu atat avea mai putine oblig fiscale. Din sec 17, in TR pop a fost impartita in: bresle fiscale care cuprindeau peste 30 de grupuri social-economice, precum: cele 2 bresle ale marii boierimi, breslele nationale ale negustorilor, clerul inalt si manastirile achitau darile pe sist ruptorilor-o suma fixa, platita la visterie(3-15 oblig fiscale); birnicii, categ fiscala care includea intrega taranime, care trebuia sa indeplineaca 35-40 de oblig fiscale. In mat colectarii darilor si a impozitului a functionat princ raspunderii solidare la dari a intregii categorii fiscale, cf caruia intreaga colectivitate raspundea de neplatat darilor de catre un contribuabil.

2. Infractiunile contra domnitorului si contra persoanei in dreptul penal medieval

Faptele contra Domniei: hiclenia, neascultarea, lezmajarea si falsificarea de monede. Hiclenia consta in incalcarea obligatiei de credinta fata de domn, adica fata de personificarea statului. Daca se incalca oblog de fidelitate fata de Poarta, infractiunea era hainlac. Hiclenia se savarsea sub mai multe forme: ravnirea tronului, rascoala armata contra domnului, inchinarea catre un alt pretendent la tron, fuga peste hotare, neprezentarea la chemarea domnului. Pedeapsa pt hiclenie era moartea si confiscarea averii si se extindea si asuprafamiliei tradatorului. Domnul putea sa judece singur aceste infractiuni. Neascultarea reprez fapta unei pers de a nu se supune poruncii domnesti sau hotararii judecatoresti, precum si fapta taranului aservit de a nu-si asculta stapanul. Pedepsele erau: amenda, bataia, inchisoarea si pedeapsa capitala. Lezmajestatea prepez insula adusa domnitorului de catre un supus. Pedeapsa era lasata la alegerea judecatorului. Cei care rostisera aceste insulte sub imperiul nebuniei sau betiei nu erau pesepsiti. Falsificarea monedei aducea atingere dr exclusiv al domnitorului de a bate moneda, iar pedepsele erau: decapitarea, urmata de incinerare.

Faptele contra persoanei:omorul, ranile, lovirile, rapirea de femeie, seductia, sodomia, curvia, preacurvia, amestecarea de sange, talharia furtisagul, incalcarea hotarelor si incendierea caselor si a holdelor.Omorul era considerat o infractiune grava si era judecat de instanta domneasca. Pedepsele pt omor erau: moartea, mutilarea, ocna, inchisoarea, confiscarea averii, tortura si amenda. Ucigasul isi putea rascumpara vina prin plata gloabei, care se impartea intre dregatorul domensc di familia victimei. Omorul comis asupra parintilor, copiilor, fratilor sau sotiei erau considerate mai grave. Ranirile era de doua tipuri:simple(pedepsele erau lasate la latitudinea judecat) si de moartea(aveau pedepse precum mnoartea). In practica cea mai frecventa pedeapsa e amenda. Nu erau sanct lovirila aplicate cu masura si cu voie,de tata fecdiorului, de fratele mai mare, celui mai mic, de sot, sotiei. Rapirea de fata sau de femeie era o infract f grava, era judecata de domnitor si pedeapsa era moartea si despagubirea victimei cu averea rapitorului. Seductia consta in obtinerea raportului sexual cu o fata, folosind cuv frumoase, mangaieri, daruri si fagaduinte mincinoase, iar sanct era lasal al alegrea judecat. Sodomia cuprindea orice legatura sexuala nefireasca intre pers de acelasi sex, sau de sex opus, precum si zoofile. Pedepsele erau cele cu moartea, cu exceptia zoofiliei, care se pedepsea cu taierea penisului.Curvia reprez orice rel sexuala fireasca, in afara casatoriei si era sanct cu amenda. Talharia consta in furtul insotit de violenta; pedepasa era spanzurarea sau surghiunul. Furtul consta in insusirea pe nedrept si clandestin bunul altuia; pedeapsa era moartea, bataia, mutilarea, amenda. Incendierea casei si holdelor, din razbunarea, era pedepsita cu moartea sau cu plata dublei valori a pagubei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Subiecte Istoria Statului si Dreptului Roman.doc