Subiecte Organizarea Magistraturii

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Subiecte Organizarea Magistraturii.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 14 pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

1.Notiunea de jurisdictie

Jurisdictia=concept ce are multiple acceptiuni,iar doua din acestea sunt relevante in procesul de infaptuire a justitiei si prezinta interes pt studiul organizarii judiciare.

(1)Termenul de jurisdictie inseamna acea putere de a decide asupra conflictelor ivite intre subiectele de drept,persoane fizice sau juridice prin aplicarea legii

(2)Termenul de jurisdictie:este de cuprindere al totalitatii organelor prin care statul infaptuieste justitia si se refera la instantele de judecata

(3)Termenul de jurisdictie :desemneaza competenta unei judecatorii,tribunal sau curte de apel sau categoriile de litigii care revin in competenta acestor instante

(4)Termenul de jurisdictie :se refera la teritoriul in cadrul caruia se exercita si deosebim :

-jurisdictia nationala care primeste teritoriul statului

-jurisdictia internationala chemata sa solutioneze litigii intre state sau cu privire la cetatenii straini

2.Jurisdictia ca functie a statului

Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei puterilor in stat si echilibrului acestora respectiv legislativa,executiva,judecatoreasca in cadrul democratiei constitutionale.Functia judiciara a statelor moderne se realizeaza prin organe specializate cu o optiune universala si rezultat al unei evolutii istorice de la dreptul roman cand activitatea judiciara era realizata in cadrul functiei administrative a statului si pana la consacrarea teoretica si lucrarea ‘Spiritul legilor’ si apoi practica a trei puteri ale statului.

La functia judiciara a statului care se realizeaza exclusiv de organe specializate respectiv instante se adauga si o functie jurisdictionala care cuprinde activitati efectuate de alte organe de stat carora li s-a recunoscut puterea de a rezolva litigii in materie fiscala,vamala,contraventionala. Acestea din urma fac parte din administratie,respectiv puterea executiva.

3.Delimitarea activitatii judiciare de activitatea celorlalte autoritati publice

Activitatea juridica se delimiteaza de atributiile si actele autoritatii legiuitoare.Deosebirile vizeaza in principal constituirea,organizarea si activitatea celor doua categorii ale autoritatii precum si procedurile diferite prin care se realizeaza functiile :judiciara si legislativa.Organele legislative se constituie in urma alegerilor generale iar mandatul este limitat in timp.Organele judiciare sunt menite iar magistratii judecatori beneficiaza de inamovibilitate=nu pot fi transferati la un alt loc de munca promovati decat cu acordul lor.

Activitatea judiciara are autonomie deplina fata de cea administrativa dar exista si interferente intre acestea in sensul ca sunt situatii in care autoritatile administrative in cazuri limitativ prevazute de lege pot solutiona litigii si emite acte cu caracteristici jurisdictionale,dupa cum si instantele indeplinesc acte de administratie.La acestea se adauga si situatiile in care instantele se afla in dependenta relativa fata de organele administrative in sensul ca activitatea instantelor este finantata din bugetul de stat.

4.Structura instantelor judecatoresti-judecatorie,tribunal,curte de apel

Organizarea actuala a instantelor este guvernata de legea 304/2004.

Judecatoria este o instanta fara personalitate juridica si functioneaza in judete,sectoare si localitati de resedinta,iar anexa la legea 304/2004 mentioneaza peste 180 de judecatorii,numar aflat in scadere.La nivelul judetului functioneaza un tribunal care este o instanta cu personalitate juridica, iar la nivelul fiecarui tribunal functioneaza sectii sau complete specializate pt cauze civile,penale, de contencios administrativ si fiscal precum si pt conflicte de munca si asigurari sociale,iar doua tribunale Galati si Constanta au sectie fluviala si respectiv maritima. Exista si tribunale specializate la nivelul unor judete care sunt instante fara personalitate juridica menite sa contribuie la sporirea calitativa a actului de justitie precum si la solutionarea cu cotitate a cauzelor date in competenta lor .

Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica si functioneaza intr-o circumscriptie cu mai multe tribunale si tribunale specializate,iar in prezent sunt in fiinta 15 curti de apel care au in circumscriptia lor de la doua la sase tribunale.La nivelul fiecarei curti de apel sunt sectii de specialitate corespondente cu cele de la tribunal respectiv civila,penala,de contencios administrativ si fiscal,conflicte de munca etc.

5.Structura Inaltei Curti de Casatie si Justitie

ICCJ este singura instanta suprema din tara,are sediul in Bucuresti cu personalitate juridica si este organizata in 4sectii :doua sectii civile si de proprietate intelectuala,sectia penala si sectia de contencios administrativ si fiscal.

In conditiile determinate de lege inalta curte este condusa de presedinte,vicepresedinte si 4 presedinti de sectie si isi desfasoara activitatea atat in cadrul sectiilor amintite cat si in alte doua forme respectiv completul de 5 judecatori(micul plen) si in sectii unite.

Completul de 5 judecatori judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate in fond de catre sectiile inaltei curti in principal al sectiei penale unde sunt judecati senatori,deputati,presedinte.

Sectiile inaltei curti judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel,iar sectia penala are si o competenta ca si prima instanta,de asemenea mai judeca si cererile de stramutare a unor cauze de la o instanta la alta pt motive expres prevazute de lege,conflictele de competenta ivite intre instante precum si alte cereri date in competenta acestora.

Completul de 5 judecatori mai judeca pe langa recursurile impotriva hotararilor de fond pronuntate de sectia penala si recursurile impotriva hotararilor plenului CSM-ului in materie disciplinara privitoare magistratilor.

6.Conducerea instantelor judecatoresti

Instantele de judecata de orice grad sunt conduse de un presedinte care exercita atributii manageriale in scopul organizarii eficiente a activitatii instantei.Presedintii de tribunale si curti de apel sunt ajutati in activitatea de conducere de 2-3 vicepresedinti,iar la nivelul judecatoriilor presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte.Sectiile instantelor sunt conduse de un presedinte de sectie.Presedintii de tribunale si curti de apel exercita atributii de coordonare si control al administrarii instantei in circumscriptia in care functioneaza fara ca respectarea acestor atributii sa vizeze calitatea lucrarilor intocmite de judecatori in realizarea justitiei.Orice interventie in activitatea de judecata este exclusa.La fiecare instanta judecatoreasca functioneaza un colegiu de conducere care hotaraste in legatura cu problemele generale competenta acestuia fiind diferita dupa nivelul instantei.

Colegiul de conducere al ICCJ are urmatoarele atributii :

-aproba regulamentul de organizare si functionare al ICCJ precum si statele de functii de personal al acestei instante

-analizeaza candidaturile depuse pt functia de judecator la ICCJ si prezinta plenului CSM raportul consultativ asupra promovarii pt astfel de functie.

Fisiere in arhiva (2):

  • Subiecte Organizarea Magistraturii.doc
  • Subiecte Organizarea Magistraturii 2.doc