Subiecte Rezolvate pentru Examen - Istoria Dreptului Romanesc

Imagine preview
(9/10 din 4 voturi)

Aceasta fituica rezuma Subiecte Rezolvate pentru Examen - Istoria Dreptului Romanesc.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

1. Sub ce forma a fost cunoscuta propr in dr cutumiar geto-dac si mai tarziu potrivit normelor de conduita ale obstei teritoriale? in dreptul ctumiar al geto dacilor, proprietatea era impartita in 2 forme: propr comuna si individuala. Multa vreme proprietatea comuna a fost cea mai des intalnita, din care treptat s-a desprins propr individuala. Potrivit normelor de conduita ale obstii terit propr comuna cunoaste doua forme: propr colectiva(asupra padurilor, pasunilor, apelor) si propr individuala (asupra caselor si anexelor acesteia, a unor terenuri obtinute cu acordulobstii teritoriale).

2. Ce asemanari si deoseb existau intre fam g-daca si fam d-romana si later rom? In ceea ce priveste fam g-d, exista in primul rand discutii referitoare la poligamia sau monogam acesteia, insa mai tarziu s-a dem monogamia acesteia. Casat se incheia prin cumpararea sotiei. Fam geto daca era patrilocala si patrilineara. Fam daca romana pastreaza de la g d caract patrilocal, dar casat se incheia prin consimtamantul sotilor. Se respecta obligativitatea varstei mai mari a mirelui. Institutia casat in dr romanesc respecata influente stravechi d-r la care se adauga infl ale bisericii ortodoxe. Inainte de casatorie parintii mirelui trimiteau petitori la casa miresei. Daca acestia erau de acord,dupa petit avea loc logodna, care avea loc in fata preotului si potrivit ritualurilor bisericesti. Conditia de fond pt incheierea casat erau consimtamantul si varsta. Casat avea character patrilocal si patrilinear.

3. Cum erau garantate contractele potrivit normelor de conduita ale g-dacilor? Respectarea acestora era garantata prin juramant. –La juram in prezenta martorilor se obisnuia sa se toarne intr-o cupa vin, o picatura de sange, apoi inmuiau armele in cupa respectiva si apoi beau continutul cupei. – La juram in fata zeitatilor regale, dk regele se imbolnavea sau murea se considera ca cineva dintre cele doua parti jurase stramb. Se cautau 3 ghicitori k sa afle cine este vinovat. De obicei cel vinovat era omorat iar dk isi demonstra nevnovatia erau chemati alti 3 ghicitori. Dk acestia gaseau ca este vinovat altcineva erau omorati primii 3 ghicitori.

4. Cum erau pedepsite infractiunile la g-daci? Sistemul g-d prevedea sanctionarea de obicei cu moartea a infractiunilor cons grave: incalcarea interdictiilor religioase sau a celor stabilite de autoritatea centrala, legea talionului. Pedeapsa cu moartea era alpicata de asemenea sotiei adultere.

5. Care sunt trasaturile caracteristice ale statului g-d si cine facea parte din conducerea acestuia? Era monarhie ereditara. Baza o constituia armata. Din conducerea statului face parte regele, viceregele, care era marele preot care avea si calitatea de judecatr suprem in stat. La conducerea statului mai era si un consiliu format din dregatori civili si militari. In ceea ce priveste organizarea sociala, populatia era impartita in oamenii liberi si sclavi.

6. Ce regim juridic aveau persoanele in soc. g-d? In priv organizarii sociale, populatia era impartita in: oameni liberi si sclavi. Oamenii liberi erau la randul lor impartiti in: Oameni liberi cu, capacitate juridica deplina. Deoarece le erau recunoscute atat dr civile, cat mai ales dr politice, adica dr de a face parte din ierarhia religioasa si cea politica. Acestia erau numiti TARABOSTES (cei prea luminati si faceau parte din aristocratie). Cea de-a 2-a categ a oamenilor liberi era repr de majoritatea populatiei numiti CAPILATI care aveau cap juridik restransa deoarece nu le erau recunoscute dr politice. Sclavii nu aveau cap juridik de loc

6. Ce regim juridic aveau persoanele in soc. g-d? In priv organizarii sociale, populatia era impartita in: oameni liberi si sclavi. Oamenii liberi erau la randul lor impartiti in: Oameni liberi cu, capacitate juridica deplina. Deoarece le erau recunoscute atat dr civile, cat mai ales dr politice, adica dr de a face parte din ierarhia religioasa si cea politica. Acestia erau numiti TARABOSTES (cei prea luminati si faceau parte din aristocratie). Cea de-a 2-a categ a oamenilor liberi era repr de majoritatea populatiei numiti CAPILATI care aveau cap juridik restransa deoarece nu le erau recunoscute dr politice. Sclavii nu aveau cap juridik de loc

7. Cum a fost org teritoriul Daciei dp cucerirea acesteia de romani? Era org k o provincie unik, aflata sub conducerea unui guvernator, reprezentant al imp. Dp moartea imp Traian provincia era reorganizata in 2 momente: Prima reorg are loc intre 118-119 cand Dacia e impartita in Dacia superioara condusa de un legatus augusti propretore, si Dacia inferioara condusa de un procurator augusti. A doua reorg in 123 cand pe langa Dacia superioara si cea inferioara, apare dacia porolisensis condusa de catre un procurator augusti. O ultima reorg are loc in timpul imp Marcus Aurelius 168-169, cand Dacia e impartita in Dacia Appullensis, Malvensis si Porolisensis, conduse de catre un reprez al imp, avand titlul de legatus augusti propretore trium daciarum. Alaturi de acesta mai exista un consiliu compus din ~ 100 de membrii alesi din randul cetatenilor romani numit concilium provinciarum daciarul trium, a carei principala atributie era legata de organiz cultului imparatului. La nivel local teritoriul Daciei era impartit in localitati urbane si rurale. Loc urbane se imparteau in colonii si municipii. Deoseb dintre acestea find aceea k primele erau puternic romanizate iar teritoriul coloniilor ere considerat sol italic si benef de scutiri de impozite. Orasele erau conduse de magistrati alesi dintre decurioni pe o per de 1 an numiti duumviri in colonii si quatorviri in municipii. Alaturi de acestia din conducere mai faceau parte edilii (politia pietelor) si cvestorii(percep impozite). Localitatile rurale erau organiz dp un dublu model: roman si autohton. Dp modelul roman erau impartite in pagii(colonie) si vicii(in afara coloniilor). Dp modelul autohton aceasta traia organiz in obsti teritoriale.

8. Ce sist de taxe si impozite au fost percepute in Dacia romana? Exista un sist de impozite stabilit la un interval de 5 ani de catre magistrati specializati. Ele erau impartite in: -Directe care se imparteau la randul lor in impoz funciare (in functie de fertilitatea folului); personale (pe cap de locuitor); speciale (platite de negustori). –Indirecte care si acestrea cuprindeau impoz pe mosteniri, pe vanzarile si eliberarile de sclavi si pe alte vanzari. Pe langa impozite mai exista un sistem de taxe percepute la graita pt marfuri si calatori, la intrarea in orase si la traversarea drumurilo si podurilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Subiecte Rezolvate pentru Examen - Istoria Dreptului Romanesc.doc

Alte informatii

SUBIECTE REZOLVATE PT EXAMEN la Istoria Dreptului Romanesc