Tema Drept Procesual Penal

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Aceasta fituica rezuma Tema Drept Procesual Penal.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 3 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Extras din document

CERINŢE*:

I. Marcaţi varianta/variantele corectă/corecte prin încercuirea literei corespunzătoare.

II. Pentru fiecare întrebare formulată, motivaţi opţiunea de rezolvare (atât pentru cele apreciate ca adevărate cât şi pentru cele apreciate ca false).

1. Autoritatea judecătorească:

a) reuneşte, în mod exclusiv, instanţele judecătoreşti din România;

b) include şi Consiliul Superior al Magistraturii;

c) se compune doar din instanţele militare şi Ministerul Public.

Capitolul VI din Constitutia Romaniei,spune ca Autoritatea judecatoreasca are 3 sectiuni: Instantele judecatoresti,Ministerul Public si Consiliul Suprem al Magistraturii. Deci variantele corecte sunt: a) si b)

2. Procurorul:

a) este, în sensul legii, un magistrat de profesie;

b) face parte din completul de judecată, atunci când pe rolul instanţei se află o cauză de natură penală;

c) ca şi judecătorul, răspunde disciplinar în faţa Ministerului Public.

Procurorii impreuna cu judecatorii fac parte din C.S.M.(Consiliul Suprem al Magistraturii), in concluzie procurorul este de profesie un magistrat. El face parte din completul de judecata in cazul procesului penal, pentru ca este un subiect al procesului penal. Ministerul Public nu este o institutie de drept a statului, este doar un apelativ. Procurorul si judecatorul raspund disciplinar in fata C.S.M.-ului. In concluzie variantele corecte sunt a) si b)

3. Independenţa judecătorului:

a) ca şi legalitatea în justiţie, este un principiu al procesului penal;

b) priveşte exclusiv activitatea de judecată;

c) este, ca şi accesul liber la justiţie, un beneficiu al judecătorului într-o cauză de natură penală.

Independenţa nu poate fi privită ca un privilegiu al judecătorului, ci ca datoria, obligaţia fundamentală a fiecărei persoane care ocupă această funcţie de a-şi dezvolta calităţile intelectuale şi morale care stau la baza conduitei independente şi imparţiale în judecarea fiecărui caz. De aceea, principiul independentei judecătorului poate fi înţeles doar în legătura cu principiul responsabilităţii sau răspunderii judecătorului pentru calitatea activităţii sale profesionale, iar echilibrul dintre aceste două principii creează condiţiile procesului echitabil.

4. Instanţa de judecată:

a) este parte doar în acţiunea civilă a procesului penal;

b) este parte în procesul penal;

c) este un participant la proces, ca şi martorul.

Notiunea de participant in procesul penal apare in 2 sensuri:

-un sens larg (lato sensu) care acopera toate persoanele implicate (fizice si juridice), intr-o masura mai mica sau mare in desfasurarea procesului penal;

-un sens mai restrans (stricto sensu), in care participantii la procesul penal sunt organele judiciare si partile intre care se stabileste raportul de drept procesual. Conform celor spuse mai sus,instanta de judecata este un participant la proces, ca si martorul.

Partile intr-un proces penal sunt reglementate de lege si sunt definite:

-pentru actiunea fundamental penala: -inculpatul;

-partea vatamata;

-pentru actiunea civila a procesului penal: -partea civila;

-partea responsabile civilmente.

In concluzie,instanta de judecata nu este parte in procesul penal’nici in actiunea civila a procesului penal. Raspunsul la aceasta intrebare esta varianta c).

5. Curtea de apel judecă:

a) apelurile împotriva hotărârilor de primă instanţă ale judecătoriei;

b) apelurile împotriva hotărârilor de primă instanţă ale tribunalului;

c) recursurile împotriva hotărârilor de primă instanţă ale secţiilor sale.

Caile de atac impotriva hotararilor de prima instanta se judeca de catre o instanta de grad superior fata de instanta care a judecat in fond. In concluzie, Curtea de apel judeca apelurile impotriva hotararilor de prima instanta ale tribunalului si nu apelurile impotriva hotararilor de prima instanta ale judecatoriei, acelea fiind judecate de catre tribunal,iar recursurile impotriva hotararilor de prima instanta ale sectiilor sale , vor fi preluate de I.C.C.J.(Inalta Curte de Casatie si Justitie). Raspunsul la aceasta intrebare este varianta b).

6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este competentă să judece:

a) toate cauzele penale nedate în competenţa altei instanţe din sistem;

b) apelurile împotriva hotărârilor de primă instanţă ale curţilor de apel;

c) recursurile împotriva hotărârilor date în primă instanţă de către curţile de apel;

Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in pondere minora in fond si numai dupa calitatea persoanei faptuitorului, nu face apel si face recurs, recursul in interesul legii. Astfel, I.C.C.J., este competenta sa judece toate cauzele nedate in competenta altei instante din sistem, recursurile impotriva hotararilor de prima instanta ale curtilor de apel, dar nu poate judeca apelurile impotriva hotararilor de prima instanta ale curtilor de apel. Raspunsul corect la aceasta intrebare sunt variantele a) si c).

7 O probă este admisibilă, dacă este:

a) prevăzută de lege;

b) acceptată de toate părţile;

c) pertinentă, fără a fi concludentă;

Pentru ca o proba sa fie admisibila, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- legalitate;

- verosimilitatea;

- pertinenta(sa aiba legatura cu cauza);

- concludenta(sa aduca aflarea adevarului).

Deci raspunsul corect la acest model de test, este varianta a) prevazuta de lege.

Fisiere in arhiva (1):

  • Tema Drept Procesual Penal.doc