Botanică

FERIGI

CLS. LYCOPSIDA

Ord. Lycopodiales

Lycopodium clavatum

Lycopodium selago

Selaginella helvetica

CLS. SPHAENOPSIDA

Equisetum arvense

CLS. PTEROPSIDA

SbCl. EUSPORANGIATAE

Ord. Ophioglossales

Ophioglossum vulgatum

SbCl. LEPTOSPORANGIATAE

Ord. Filicales

Fam. Polypodiaceae

Botrychium lunaria

Dryopteris filix-mas

Pteridium aquilinum

Polypodium vulgare

Phaegopteris robertiana

Athyrium filix-femina

Asplenium trichomanes

Asplenium viride

Ord. Hydropteridales

Ord. Hydropteridales

Cuprinde ferigi acvatice şi palustre, ce se deosebesc de ferigile terestre prin morfologia aparatului vegetativ şi prin modul de reproducere. Sunt ferigi hetero-spore, cu peretele sporangelui unistratificat, fără inel mecanic. Macrosporangele are un singur macrospor iar microsporangele are 64 de microspori. Protalele formate sunt mici şi incluse în spori.

Macro şi microsporangii germinaţi plutesc pe suprafaţa apei, unde are loc fecundarea şi formarea pe macroprotal a zigotului, apoi a embrionului, apoi a plantei mature. Sporangii sunt grupaţi în sori (uni sau bisexuaţi) acoperiţi de induzie şi cu încă 1-2 membrane de natură foliarã, alcătuind un sporocarp.

Fam. Salviniaceae - cuprinde ferigi acvatice, natante, cu sori unisexuaţi care conţin macro-sporangi scurt pedicelaţi sau microsporangi lung pedicelaţi.

Salvinia natans - peştişoara - este o ferigă de talie mică, natantă. Prezintă o tulpină filiformă, lungă de pânã la 20 de cm., care creşte orizontal. Pe tulpină cresc frunzele câte 3 într-un verticil. Două din aceste frunze sunt verzi, păroase cu poziţie orizontalã şi plutesc la suprafaţa apei. Cea de-a treia frunză este metamorfozată. Peşti-şoara populează suprafaţa apelor stagnante fiind mai frecventã în regiunile de câmpie unde climatul este mai cald.

Fam. Marsileaceae - cuprinde ferigi palustre perene, cu rizom repent, prins de substrat prin rãdãcini adventive. De pe acest rizom se formeazã frunze tinere răsucite în spirală iar cele mature, lung peţiolate poartă în vârf 4 foliole dispuse palmat.

Marsilea quadrifolia - trifoiaşul de baltă - populează mediile acvatice. În nămol se află un rizom repent prevãzut cu numerose rădăcini adventive, de pe care se formează frunze, la început circinate, iar la maturitate lung peţiolate. În vârful peţiolului se află 4 foliole dispuse palmat, asemãnãtor frunzelor unui trifoi cu 4 foi. Spre baza peţiolului se găsesc sporocarpi izolaţi sau grupaţi, sferici sau reniformi, scurt pedicelaţi. Sporocarpii conţin nume-roşi sori cu induzie. Sorii sunt bisexuaţi, conţinând macro şi microsporangi. La maturitate, sporocarpul cãzut pe nãmol se deschide în 2 valve, punând în contact cu mediul lichid sporii, respectiv sporangii fixaţi pe un cordon gelatinos. Din aceştia se eliberează micro şi macrosporii care se ridică la suprafaţa apei. Prin germinare, microsporul dă naştere la un microprotal rudimentar şi anterozoizilor pluriflagelaţi. Macrosporul for-mează un macroprotal cu un arhegon. După fecundare se formează zigotul apoi embrionul, apoi planta adultă. La noi în ţară aceastã specie populează apele stagnante, mlaştinile din regiunile de câmpie. Sporocarpii sunt bogaţi în amidon, fiind comestibili.